Topul celor mai periculoase cartiere din București. Ce zone sunt de evitat atunci când vă cumpărați sau vă închiriați o locuință în Capitală

Ca peste tot în lume, capitalele țărilor, în general marile aglomerări urbane, sunt puncte de atracție turistică și nu doar, dispunând de adevărate bijuterii arhitectonice, parcuri, multă verdeață, obiective turistice, simboluri consacrate etc. Firește, există anumite zone sau cartiere, de obicei la periferie, acolo unde nu toate aspectele sunt demne de laudă. De pildă, locuri rău famate, în care legea e interpretabilă. Bucureștiul nu face figură aparte. În cazul capitalei României, se poate vorbi despre cartiere ce prezintă un grad mai ridicat de periculozitate, ceea ce relevă posibilitatea unor fapte care trec de linia roșie a legii: trafic de droguri, proxenetism, violuri, răpiri de persoane și chiar crime.

Iată topul celor mai periculoase cartiere din București. Ce zone sunt de evitat atunci când vă cumpărați sau vă închiriați o locuință în Capitală.

Ferentari

Aflat în sectorul 5 al Capitalei, Ferentari este poreclit „Bronx”, după renumitul cartier din New York sau Champs Elysee-ul traficanților de heroină. Trebuie să te gândești de două ori înainte de a te încumeta să ajungi în această zonă și, mai ales, dacă alegi o locuință pe care ai vrea să o cumperi sau un spațiu de închiriat.

Jurnaliștii de la Daily Mail, care au realizat un astfel de top, au plasat cartierul Ferentari pe primul loc. Au considerat această zonă bucureșteană ca fiind „unul dintre cele mai nesigure locuri în care să mergi în vacanță”, bazându-se pe numărul actelor de violență, furturi de mașini și zone insalubre.

O legendă susținută de unii istorici arată că Ferentari provine din latinescul „ferentarius”, care înseamnă numele unui soldat din infanteria ușoară a legiunilor romane. Avem și alte teorii potrivit cărora numele de Ferentari/Calea Ferentarilor ar fi apărut în cinstea soldaților olteni ai Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, „ferentarii” ar fi fost împroprietăriți cu pământ ca răsplată pentru vitejia pe care au arătat-o.
Considerată cea mai săracă zonă a Capitalei, Ferentari are și cea mai mare densitate de persoane despre care se spune că sunt certate cu legea. Organizate în așa-numitele grupuri de „băieți de cartier”, acestea îi pândesc la tot pasul pe nou-veniții ajunși prin zonă, considerându-se regi ai străzilor, ei stăpânesc, ei conduc. Așa se face că aici se petrec lucruri care implică trafic de droguri, de arme, escrocherii, fapte de proxenetism, șantaj, răpiri de persoane, trafic de carne vie, taxe de protecție, omoruri. Cu alte cuvinte, cam tot ceea ce se poate considera infracționalitate, plasând Ferentariul pe primul loc într-un nedorit top al celor mai primejdioase cartiere din București.

Cu toate acestea, rămâne discutabil dacă reputația negativă de care „se bucură” cartierul Ferentari corespunde realității. De pildă, în contrapartidă, statisticile oficiale ale Poliției Române din sectorul 5 al Bucureștiului relevă că Ferentari se află pe ultimul loc privind numărul infracțiunilor din Capitală, comparativ cu celelalte sectoare, denumindu-l chiar cea mai sigură zonă din București.

Rahova

Cartierul Rahova se află la granița cu Ferentariul și are un grad de periculozitate la fel de sporit precum cartierul vecin. Se spune că aici escrocheriile și cămătăria sunt la ele acasă. Numele provine dintr-un eveniment demn de mândrie în istoria României: victoria armatei române la Rahova în Războiul de Independență din 1877. Cartierul a fost ridicat pe strada numită pe vremuri Podul Calicilor, iar mitul spune că, în urmă cu 200 de ani, în această zonă locuiau cerșetori, oameni foarte sărmani ori cu dizabilități. Mulți dintre ei erau grupați în zona numită „Țigănia Mitropoliei” sau „Mahalaua țiganilor”, spațiu aflat la poalele dealului pe care era amplasată Biserica Patriarhiei, loc unde romii erau robi şi trăiau în bordeie sau în colibe.

Cu toate minusurile pe care le are, Rahova a fost cea mai dinamică zona imobiliară din București, pentru că, în timp, oamenii cu bani au început să cumpere terenuri în zonă şi să schimbe faţa mahalalei de odinioară. Aici, negustorii au deschis tot mai multe magazine, casele cu grădini mari au căpătat alt aspect. Cu timpul, s-au ridicat fabrici precum cea de chibrituri, timbre, de bere sau de încălţăminte. În perioada comunistă cartierul a devenit unul muncitoresc. Totuși, Rahova nu a reuşit niciodată să scape de nedorita sa etichetă, de istoria veche provenite de la locuitorii cu înclinaţie spre infracţiuni şi scandaluri decât spre muncă cinstită.

Pantelimon

Pe harta cartierelor considerate a avea o nedorită reputație se află Pantelimonul, areal ce este în continuare menționat la acest capitol. O zonă unde bătăile și tâlhăriile s-au ținut lanț. Aleea Pantelimon este cunoscută ca fiind inima infracționalității de aici. Înainte de anii 70, acest perimetru era unul de case locuite, multe dintre ele de indivizi ce făceau parte din grupări de crimă organizată a Capitalei.

Deceniul anilor 70-80 a transformat, așa cum se obișnuia, Pantelimonul într-un cartier muncitoresc, iar după Revoluţie, a adăpostit celebrele găşti de cartier menționate în piesele grupului B.U.G Mafia.

Chiar dacă apare şi actualmente pe lista celor mai riscante cartiere bucureștene, realitatea este alta. Cartierul Pantelimon s-a transformat considerabil în ultimii ani, atât în privința infrastructurii, cât al dezvoltării imobiliare.

Alte zone considerate rău-famate sunt Calea Plevnei-Intrarea Ștefan Furtună, Baicului, Colentina, Giulești.
La polul opus, se află cartierul Primăverii, apreciat a fi cel mai sigur din Capitală, urmat fiind de Cotroceni, Aviaţiei, Herăstrău și Băneasa.