Vortexul polar lovește România! Vom avea o iarnă grea

Luna decembrie a adus, fără doar și poate, vreme blândă, însă cercetătorii american care sunt specializați în prezicerea evoluției vremii atrag atenția că iarna va lovi în ianuarie și în februarie, în Europa. 

Vortexul polar va aduce temperaturi scăzute și ninsori abundente începând cu ultimele zile ale lunii decembrie și va continua să lovească Europa și în lunile ianuarie și februarie, când se vor înregistra căderi masive de zăpadă.

În ceea ce priveşte efectele asupra vremii din regiunile temperate ale emisferei nordice, unde se află şi România, un vortex puternic înseamnă o iarnă normală, cu obişnuitul cocktail de ninsori, îngheţuri şi dezgheţuri şi chiar viscole moderate sau scurte perioade geroase. Însă un vortex destabilizat, care lasă aerul arctic să pătrundă spre latitudini sudice, înseamnă ninsori abundente şi viscole severe, dar, mai ales, perioade lungi de vreme extrem de geroasă, elemente care compun tabloul unei ierni grele, potrivit Adevărul.ro.

Vom avea o iarnă grea!

Acesta este scenariul avansat de cercetătorii americani care urmăresc mai multe modele de prognoză meteorologică. Mai exact, aceste modele prognozează că vortexul polar puternic observat de-a lungul lunii decembrie va slăbi brusc în ultimele zile ale lunii sau la începutul lui ianuarie. „Modelele prevăd apariţia unui fenomen SSW în 10-12 zile“, transmitea pe 18 decembrie, pentru site-ul weather.com, dr. Amy Butler, specialist în studiul atmosferei de la Institutul pentru Ştiinţe ale Mediului de la Universitatea din Colorado

Ce înseamnă, de fapt, „LER”. Explicația neașteptată din DEX

Ninge sau nu de Crăciun în București? Meteorologii Accuweather au modificat prognoza

Vortexul polar este o structură prezentă şi la Polul Sud şi la Polul Nord, şi este un vârtej de circulaţie atmosferică ce înconjoară polul la înălţimi de peste 12 kilometri. Iarna, el poate să aibă efecte până la nivelul solului, influenţând sistemele de vreme. Ruperea sau, mai corect spus, slăbirea vortexului înseamnă că vitezele curenţilor de aer ce înconjoară polul scad în intensitate şi permit aerului rece, care în mod normal se adună în jurul Polului Nord, să ajungă până la latitudini foarte joase, ceea ce înseamnă episoade severe de vreme, temperaturile scad foarte mult şi nu e vorba de o anume locaţie. Practic, peste tot în emisfera nordică pot să aibă loc astfel de scurgeri de aer polar, conform meteorologului Roxana Bojariu.