STUDIU: Femeile, ţinta aluziilor sexuale în emisiunile de divertisment difuzate la televiziunile din România

Proiectul ALTFEM este o campanie pentru schimbarea imaginii femeii în societate şi este dezvoltat de agenţia de comunicare TBWABucureşti, Fundaţia Centrul Parteneriat pentru Egalitate (CPE) şi ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP).

Raportul „Imaginea femeii în societatea românească”, elaborat în cadrul proiectului ALTFEM, a fost prezentat marţi, într-o conferinţă de presă, organizată la Bucureşti.

Potrivit raportului, în urmă cu doi ani, echipa ALTFEM îşi propunea prima cercetare pilot în care să analizeze imaginea femeilor şi bărbaţilor în mass-media, aşa cum era reflectată la acea vreme în agenda instituţiilor de presă. Pentru a obţine o imagine cât mai clară, echipa de cercetare a urmărit care sunt rolurile sociale şi profesiile care-i unesc sau diferenţiază pe bărbaţi de femei, dar şi care sunt stereotipurile ce construiesc sau erodează reprezentările celor două genuri.

Anul acesta, plecând de la acelaşi cadru metodologic, ALTFEM a reluat cercetarea pentru a vedea dacă există vreo schimbare în felul în care sunt prezentate, în mass-media, femeile şi bărbaţii.

Potrivit echipei ALTFEM, „este iluzoriu ca, în doar doi ani de intervenţie socială, să ne aşteptăm la schimbări semnificative în felul de funcţionare a bucătăriei mass-media”. „Reţetele identificate în anul 2011 încă mai sunt folosite în instituţiile de presă. E adevărat totuşi că s-a schimbat, pe alocuri, concentraţia ingredientelor pe care le folosesc oamenii din media”, se mai spune în raport, scrie Mediafax.ro

Emaa, artista care a cântat în deschiderea trupei Coldplay, lămurește episodul Babasha: „Oamenii...

BANCUL DE LUNI | Bulă, Bubulina și „parașuta”

Cercetarea are ca paliere de analiză presa scrisă, emisiuni TV şi reclame TV.

În cazul emisiunilor TV, cercetarea oferă date despre raportul dintre numărul apariţiilor femeilor şi bărbaţilor într-un număr total de 141 emisiuni (78 de ediţii ale unor emisiuni de divertisment şi 63 de ediţii ale unor talk-show-uri), difuzate în intervalul 15 februarie – 15 mai, de Antena 1, Antena 3, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV şi TVR1. Televiziunile şi emisiunile incluse în eşantion au fost selectate în funcţie de cele mai mari audienţe generale obţinute în tronsoanele de seară.

Potrivit cercetării, numărul enunţurilor stereotipe a scăzut la jumătate faţă de anul 2011, iar numărul aluziilor sexuale enunţate în emisiunile televizate a scăzut de la 57, în 2011, la 22 în 2013.

Astfel, în cele 141 de emisiuni analizate au fost identificate 149 de enunţuri stereotipe, care pot fi încadrate în şapte categorii tematice: aspiraţionale, comportamentale, cutumiare, emoţionale, fizice,
intelectuale şi relaţionale.

Spre deosebire de anul 2011, în emisiunile de divertisment a crescut numărul materialelor în care sunt prezentate femei din peisajul monden în ipostaze care scot în evidenţă calităţi fizice sau erotice. Numărul referirilor legate de aspectul fizic al unor personaje feminine mondene a crescut de la 132 în 2011, la 241 în 2013.

De asemenea, deşi a crescut numărul de prezenţe feminine în emisiunile talk-show, cu aproximativ 14% faţă de anul 2011 (26% în anul 2013, faţă de 12% în anul 2011), totuşi frecvenţa prezenţei bărbaţilor rămâne mai mare.

Bărbaţii prezenţi în emisiunile TV analizate au vorbit cu precădere despre aspecte legate de sfera profesională (43%). În cazul femeilor, incidenţa discuţiilor şi a aspectelor legate de viaţa personală a depăşit pragul de 50%. Emisiunile de divertisment sunt axate, în continuare, pe expunerea vieţii personale a unor personaje din lumea mondenă.

Ţintele aluziilor sexuale în emisiunile de divertisment au fost, în majoritatea cazurilor, femeile. S-a înregistrat un singur caz în care un bărbat a fost ţinta unei aluzii sexuale. În schimb, în emisiunile de tip talk-show nu a fost înregistrată nicio aluzie sexuală în discursul moderatorilor sau al invitaţilor.

Pe de altă parte, în cazul presei scrise au fost analizate taboidele Click şi Libertatea şi publicaţiile generaliste/quality Adevărul şi Jurnalul Naţional, perioada analizată fiind 21 februarie – 8 mai.

La nivelul publicaţiilor analizate, ponderea bărbaţilor a fost de 72%, iar cea a femeilor de 28%. În publicaţiile generaliste, bărbaţii au avut o pondere de 83%, iar femeile o pondere de doar 17%, în timp ce în tabloide, bărbaţii au avut o pondere de 65%, iar femeile de 35%.

În presa generalistă, ponderea femeilor a scăzut cu 5% faţă de anul 2011, de la 22% la 17,7%, iar în presa tabloidă, ponderea femeilor a scăzut cu circa 3% faţă de anul 2011, de la 37% la 34%.

De asemenea, potrivit raportului, există un decalaj semnificativ de reprezentare a femeilor în domenii profesionale precum administraţia publică, sistemul sanitar şi politica.

În publicaţiile generaliste, aproximativ 33% dintre femeile menţionate au fost prezentate în calitate de expert, în timp ce în presa tabloidă, peste 65% dintre experţii citaţi de jurnalişti au fost femei. Totuşi, analiza întregului eşantion arată că femeile şi bărbaţii au fost prezentaţi în calitate de experţi în ponderi egale (50% – 50%). În schimb, cercetarea din 2011 arăta că jurnaliştii au încadrat bărbaţii mai des în categoria de expert (65%), decât femeile (35%).

Raportul analizează şi publicitatea TV difuzată în perioadele 24 februarie – 1 martie şi 28 aprilie – 4 mai. Potrivit cercetării, femeile sunt mai prezente decât bărbaţii în reclame, în aceste spoturi publicitare fiind predominante scenariile domestice şi reproducerile mediului familial.

De altfel, cele mai multe produse şi servicii din aceste reclame încurajează consumul şi îmbunătăţirea stilului de viaţă. Rolurile domestice şi de îngrijire sunt, de regulă, alocate personajelor feminine, în timp ce bărbaţii sunt, cel mai adesea, prezentaţi în ipostaze pasive, dar cu rol de partener sau de soţ, respectiv tată. Spre deosebire de statusurile asociate femeilor în reclame, în cazul bărbaţilor a fost identificată categoria „expert” (10 apariţii), se mai spune în cercetare.

Pe de altă parte, miercuri, la Bucureşti, va fi organizată conferinţa de încheiere a proiectului ALTFEM – o campanie pentru schimbarea imaginii femeii în societate. În cadrul conferinţei, va fi dezbătută oportunitatea imprimării primei bancnote care să cuprindă profilul unei personalităţi feminine din istoria României. Până în acest moment, peste 23.000 de români au semnat petiţia ALTFEM – „Prima personalitate feminină pe o bancnotă românească”, potrivit reprezentanţilor proiectului.

L.C