Ramona Carpenisan continua sa primeasca zeci de mesaje de sustinere in fiecare zi, la aproape doua saptamani de cand l-a condus pe ultimul drum pe Mile. Oameni pe care nu i-a cunoscut niciodata ii scriu sa fie tare.
De cand a ramas singura, Ramona nu are liniste. Plange fara incetare si mereu are pe cineva in preajma, pentru a nu claca. Pana acum a primit sute de mesaje de la romani din toate colturile lumii, care ii spun vorbe de incurajare. intr-o zi vrea sa ii adune pe toti sa le povesteasca viata ei cu Mile .Intr-o scrisoare adresata CANCAN, Ramona ne destainuie cat ii e de greu.
V-o prezentam in continuare.
„Nu stiu de ce a trebuit sa sufar atat de mult … poate am gresit euceva in viata si acum trebuie sa platesc, dar de ce trebuie sa sufereparintii lui, nu o sa inteleg niciodata. Daca cineva se intreaba de ceera Mile asa cum era, pot sa va spun ca a avut mai mult decat sapte ani deacasa. Cand am intrat in familia lor, Mile imi spunea ca de la ei ainvatat ca niciodata sotul si sotia nu au voie sa doarma suparati.Oricat de tare s-au certat peste zi, seara trebuiau sa doarma impacati.Asta am invatat de la mama si de la tata, spunea el. Durerea pe care o simtim noi nu am cuvinte sa o descriu. E ca si cum cineva mi-a rupt sufletul intr-o mie de bucati si l-a aruncat la gunoi. Am amintiri cu el in fiecare colt de casa, in fiecare loc din oras si toate, toate sunt frumoase si toate au o poveste.Intotdeauna noi am spus ca suntemsuflete-pereche si ca ne cautam de ani de zile pana ne-am gasit. Neplimbam unul pe langa celalat inca de cand aveam eu 18 ani. L-amcunoscut pe Mile la 25 de ani. Nu as schimba nicio secunda din viatamea daca as mai avea o sansa. A fost cel mai frumos lucru care mi s-aintamplat. Singurul lucru pe care il regret e ca nu am reusit sa facemce ne-am propus si ce povesteam aproape in fiecare seara…sa fimbatrani si sa ne jucam cu nepotii si sa ne vedem copiii mari. Aveamdeja si numele lor…Viata e atat de nedreapta.In continuare o sa facce m-a invatat Mile. O sa fiu un om bun si o sa fac in fiecare zi ofapta buna…Cu viata mea nu stiu ce o sa fac, dar un lucru il stiusigur: o sa fiu copilul parintilor lui”.