Ora de iarnă 2019. Efectele schimbării orei asupra organismului

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Ora de iarnă 2019 efecte  – Schimbarea orei și trecerea la ora de iarnă are, de cele mai multe ori, efecte asupra organismului uman. Unii dintre noi se adaptează mai ușor, alții nu. Iată care sunt cele mai frecvente consecințe ale schimbării orei

Trecerea la ora de iarnă 2019 se face în ultimul weekend din luna octombrie,  mai exact, duminică, pe 27 octombrie 2019.

Ora de iarnă 2019 efecte

Cei mai mulţi oameni nu simt nicio schimbare la schimbarea orei, dar se pare, totuși, că organismul se adaptează mai greu  când trecem la ora de iarnă. Potrivit specialiștilor, într-o săptămână, organismul uman se adaptează acestei schimbări, cu condiția să fie respectate orele de somn și de masă. Sportul, de asemenea, are un rol important.

Pe lângă modificările somnului, medicii atrag atenţia că ne putem confrunta cu astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare, cefalee sau modificarea apetitului

Putem avea tulburări de ritm cardiac și variații ale tensiunii arteriale. Statisticile medicale au arătat că numărul persoanelor cu probleme cardio-vasculare crește cu aproximativ 60 la sută în prima săptămana după schimbarea orei, iar numărul apelurilor la pediatri sare de 130 la sută.

Multe dintre efectele schimbării orei au loc din cauza modificării rutinei de funcționare a corpului uman. Organismul uman are o ritmicitate de funcţionare cu activitate pe perioada zilei, când este lumină, şi somn pe perioada nopţii, ritmicitate numită ritm circadian, de 24 ore.

Astfel, pe parcursul nopţii parcurgem o succesiune de 5-6 cicluri de somn profund – non-REM şi superficial REM, succesiune complexă numită arhitectura somnului. Aceasta are o structură foarte complexă, caracterizată prin două tipuri de somn: superficial şi profund, care alternează de mai multe ori pe parcursul unei nopţi. Modificarea orei de trezire perturbă temporar această structură până se produce adaptarea la o nouă oră de culcare.

Ora de iarnă 2019. Cum combatem efectele

• Exerciţiu fizic zilnic timp de 30 minute şi plimbări în aer liber.
• O alimentaţie bogată în legume şi fructe, dar şi o hidratare corectă, cu evitarea consumului de cafea sau ceai negru după orele prânzului.
• Crearea unui climat cât mai relaxant în dormitor, care să favorizeze instalarea somnului
• Aerisirea corectă a încăperii, fără lumina ­ecranului de televizor, tabletă, laptop, telefon.

Citește și: ORA DE IARNĂ 2019. DE CE SE DĂ, DE FAPT, ORA ÎNAPOI?

Ora de iarnă efecte. Renunțarea la ora de iarnă

„Multe ţări au renunţat la acest sistem, pentru că beneficiile nu sunt atât de mari încât să merite să supui populaţia la un stres în plus. Schimbarea orei înseamnă un stres suplimentar, pe lângă ceea ce avem. Este un disconfort psihologic şi fiziologic, ni se ia din timpul de odihnă”,  spunea preşedintele Colegiului Psihologilor din România.

La începutul lunii martie 2019, în Comisia Europeană s-a votat favorabil propunerea ca începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de iarnă şi în UE.

În urma acestui vot, statele membre care preferă să rămână la ora standard, cunoscută şi drept ora de iarnă, vor face această ultimă schimbare în ultima duminică a lunii octombrie 2021.

În țările din Uniunea Europeană care decid să-şi păstreze permanent ora de vară ar urma ca schimbarea orei din ultima duminică din martie 2021 să fie ultima.

În România au fost numeroase dezbateri pe această temă și autoritățile urmează să anunțe oficial decizia. Asta pentru că, indiferent de hotărârea pe care o vor lua, toate țările membre trebuie să notifice Comisia Europeană până în martie 2020 asupra deciziei lor, mai exact dacă vor sau nu să rămână cu schimbarea orei de iarnă, respectiv de vară.

De când se schimbă ora de iarnă în România

În România ora se schimbă începând din anul 1932, când s-a trecut la sistemul oră de iarnă/oră de vară.  Cetățenii români au trecut pentru prima dată la ora de vară pe 22 mai 1932, când ora 00:00 devenea ora 01:00. Decizia era luată pentru a economisi energie electrică și, implicit, pentru a beneficia mai mult timp de lumina naturală.

Din 1943, anul în care  începeau bombardamentele aeriene asupra României, în plin război,  România renunţa la datul ceasului înainte şi înapoi în funcţie de anotimp. La 27 mai 1979, ceasul a fost dat, din nou, înainte.