În cadrul emisiunii lui Dan Diaconescu, omul de afaceri Cristian Sima, a făcut dezvăluiri interesante despre Călin Georgescu și despre cum era acesta în urmă cu mulți ani. Se pare că aceștia au făcut armata împreună, iar la acea vreme Călin Georgescu era un personaj destul de șters și un susținător al regimului comunist.
În cadrul ediției din data de 9 martie a emisiunii Dan Diaconescu Direct rolul de invitat a fost jucat de omul de afaceri Cristian Sima. Cei doi au atins numeroase subiecte în cadrul discuției, iar printre altele, au vorbit și despre Călin Georgescu. Au făcut armata împreună, iar matematicianul nu s-a sfiit să facă dezvăluiri despre el.
(CITEȘTE ȘI: Teorie năucitoare despre boala Cristelei Georgescu! Cristian Sima, dezvăluiri incendiare la Dan Diaconescu Direct)
Așa cum spuneam, în cadrul emisiunii lui Dan Diaconescu, omul de afaceri Cristian Sima a depănat câteva amintiri pe vremea când era în armată și a vorbit și despre colegul său de la acea vreme, Călin Georgescu. Se pare că atunci, acestea era un personaj destul de șters, supus și susținător al regimului comunist.
„Dan Diaconescu: În armată aveați acolo niște contraziceri?
Cristian Sima: Nu prea aveam multe contraziceri. Era un personaj foarte șters. Era în primul rând comunist, rău de tot. În ce sens? Adică comunist supus, nu știți ce însemna un comunist. Comunist era ăla de respectat tot ce îi se spune. Vorbea cu ofițerii. Deci eu am făcut arest de vreo 10 ori în armată.
Dan Diaconescu: Adică erați un răzvrătit și el era un supus.
Cristian Sima: Da. Nu era rebel, nu era răzvrătit, nu nimic. Pe urmă, venea dintr-o familie de asta de comuniști, taică-su era ceva pe la Institutul Agronomic, iar maică-sa era secretara lui Angelo Miculescu, socrul lui Adrian Năstase, care pe vremea aia era ministru agriculturii la Ceaușescu.
Dan Diaconescu: Adică el era un fel de copil de nomenclaturist, s-au trăit între nomenclaturiști.
Cristian Sima: Nu, că maică-sa era secretară, nu poți să-i zici că era nomenclaturistă, că doar na, dar era pe acolo, pe lângă nomenclaturiști, cum se numește. Mergea pe lângă casa omului. Cum spuneau miticii.
Dan Diaconescu: Și adică ce în armat avea pachete mai bune decât dumneavoastră, cum să zic, haine mai bune?
Cristian Sima: Nu, dimpotrivă, să știți că era foarte frustrat pentru că zicea: Băi, un tip de la Oltenița ca tine pleacă de atâtea ori acasă. Adică vezi, domne am pile, dar eu eram de la Oltenița și eu nu plec. Și i-au explicat: Bă, Cătline, vezi, comandantul mistic al companiei, al unității, are un copil și ăla vrea meditații la matematică, nu la îmbunătățiri funciare, așa că noi suntem olimpici aici. Săracul copil ăla a avut toată crema matematicii românești, a făcut meditații. Vă dați seama, când venea tatăl și zicea cine vrea să facă cu copilul meu meditații? Săream, ne băteau acolo. Că orice meditație însemna nu mă duceam la instrucție, nu mă alergau ăia, nu mă culcau. Însă, nu credeți că am tras sau am făcut niște nebunii în armată? La Râmnicul Sărat, la Casa de Cultură, cu echipa unității, cu marșul unității care a câștigat locul întâi. Că aici este o poveste foarte frumoasă. Că au venit și au zis: domne, voi ăștia la matematică știți ceva și cu limba română, cu versuri? Știm orice! Orice te întreb… să nu faci instrucții, ziceai că știi. Și zice, păi vrem să facem marșul unității să merge la Cântarea României. Și eu zic, eu știu să când la pian, mai era unul la chitară. Bine, compuneți marșul unității. Am mai luat noi trei ajutoare, trei prieteni să-i scoatem de la instrucție, dar nu reușeam să compunem niciun marș. Și la un moment dat, un coleg de-al meu a zis: cântă mă la pian ce știi. Mă zic, eu nu știu, știu Beethoven, Chopin. Cântă mă orice, găsim noi marșul. Și la un moment dat a dat că știam să cânt Eroica lui Chopin. Și zice, ăsta-i marșul.
Zic, băi, asta e Eroica lui Chopim, mă știu și idioții, zic, o să se prindă ăștia, nu se poate. Du-te mă că ofițerii nu știu. Zice, nu știu. Și-am câștigat pe Buzău. Și m-am dus pe toată Moldova cu furăciunea. Deci am schimbat aia și era imnul unității 017-08 Buzău. Și ne-am dus la Râmnicu Sărat. Și am câștigat și la Râmnicu Sărat. Acum beleaua era că trebuia să venim la București, la Casa Armatei. Și aici, sigur, lumea știa ce și cum. Numai că finala a avut loc după ce ne-au eliberat pe noi. Așa că a căzut măgăreața pe ăia care au venit după, că noi am plecat și au lăsat notele. Notele erau copiate, nicio problemă. Trebuia să scăpăm de armată. Orice metodă era bună să scăpăm de armată”, a declarat Cristian Sima.