După moartea Papei Francisc, Biserica Catolică se pregătește pentru un nou capitol istoric. Alegerea viitorului Suveran Pontif ar putea redesena direcția spirituală și geopolitică a unei instituții cu peste un miliard de credincioși. Momentul marchează nu doar sfârșitul unui pontificat, ci și începutul unei confruntări între curentele conservatoare și progresiste din interiorul Bisericii.
Odată cu decesul Papei, tradițiile riguroase ale Vaticanului au fost activate. Apartamentul pontifical a fost sigilat, iar simbolurile autorității papale – inelul pescarului și sigiliul de plumb – au fost distruse pentru a împiedica utilizarea lor frauduloasă. Urmează nouă zile de doliu oficial, iar până la alegerea unui nou papă, conducerea interimară este asigurată de camerlengo – funcție deținută în prezent de cardinalul Kevin Farrell.
VEZI ȘI: Ultima imagine cu Papa Francisc în viață. Cum apăruse chiar în ziua de Paște?
În această perioadă, cunoscută sub numele de sede vacante, toate deciziile majore sunt suspendate, iar aparatul administrativ al Vaticanului funcționează într-un regim de tranziție. După cel puțin 15 zile de la moartea pontifului, cardinalii cu vârsta sub 80 de ani – 138 la număr după o reformă a lui Francisc – vor fi convocați în conclav. Procesul de alegere are loc în Capela Sixtină, într-o atmosferă de izolare totală, fără acces la exterior. Acolo, se vor desfășura tururile de vot secret, iar când un cardinal va obține două treimi din voturi, fumul alb va semnala lumii alegerea noului Papă.
Cardinalul american Raymond Burke, în vârstă de 76 de ani, este considerat unul dintre potențialii candidați pentru a prelua conducerea Bisericii Catolice, după moartea Papei Francisc, survenită în Lunea Paștelui, la vârsta de 88 de ani. Burke, originar din Wisconsin, este cunoscut pentru pozițiile sale ultraconservatoare și opoziția fermă față de reformele inițiate de Francisc. De-a lungul anilor, s-a opus vehement deschiderii Bisericii către comunitatea LGBTQ, relaxării doctrinei privind divorțul și participării mai active a femeilor în viața religioasă. Relația sa tensionată cu fostul pontif a început încă din 2013, când a fost exclus din Congregația pentru Episcopi și, ulterior, îndepărtat din funcțiile de conducere de la Vatican.
Tabloul candidaților pentru acest rol esențial este variat și reflectă diversitatea și tensiunile interne ale Bisericii. Statele Unite, prin influența crescândă a administrației conservatoare, își exprimă susținerea pentru cardinalul american Raymond Burke – cunoscut opozant al reformelor progresiste inițiate de Papa Francisc. Burke, un simbol al tradiționalismului, a fost marginalizat în ultimii ani din structurile decizionale ale Vaticanului.
Pe de altă parte, continentul african ar putea avea pentru prima dată un Papă de culoare, în persoana cardinalului Robert Sarah din Guineea. Conservator în teologie, Sarah este un fervent apărător al liturghiei latine și al doctrinei tradiționale, dar are o influență semnificativă în rândul credincioșilor africani și europeni conservatori.
Asia propune un candidat cu un profil diametral opus. Cardinalul Luis Antonio Tagle, din Filipine, este văzut drept un posibil moștenitor spiritual al lui Francisc. Este cunoscut pentru carisma sa, deschiderea față de problemele sociale și apropierea față de cei marginalizați. Are o prezență activă în spațiul digital și este considerat una dintre fețele moderne ale catolicismului global.
Europa nu este nici ea lipsită de favoriți. Din Franța, cardinalul Jean-Marc Aveline, cu origini algeriene, este apreciat pentru implicarea sa în dialogul interreligios. Italia are și ea doi candidați puternici: cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului, o figură-cheie în diplomația Sfântului Scaun, și Matteo Zuppi, arhiepiscop de Bologna, apropiat de inițiativele sociale ale Papei Francisc și cu rol diplomatic activ în crize internaționale, inclusiv în conflictul din Ucraina.
ACCESEAZĂ ȘI: Ce avere colosală avea Papa Francisc? Renunțase la salariul de la Vatican