Colegiul Cardinalilor se va reuni în conclav, în Capela Sixtină, pentru a alege noul Suveran Pontif

Moartea Papei Francisc luni pune în mișcare un ritual vechi de secole, care implică jurăminte sacre, făcute de cardinalii care îi vor alege succesorul.

Procesul de alegere a unui nou Papă este învăluit în secret, cardinalilor fiindu-le interzis să comunice lumii exterioare ceea ce se întâmplă în conclav, care are loc între pereții Capelei Sixtine.

Vaticanul va convoca un conclav papal, în cadrul căruia Colegiul Cardinalilor se reunește pentru a-l alege pe următorul cap al Bisericii.

Regulile conclavului, începând cu 22 ianuarie 2025, prevăd că din cei 252 de cardinali, 138 se califică drept electori. Doar cei sub 80 de ani pot participa la votul secret din Capela Sixtină.

În fiecare zi au loc patru runde de vot până când un candidat primește două treimi din voturi, într-un proces care durează de obicei între 15 și 20 de zile.

(Citește și: Ea este Amalia, femeia care a refuzat căsătoria cu Papa Francisc? A schimbat fără să vrea cursul Bisericii Catolice)

De ce este probabil, dar nu garantat, ca următorul Papă să continue politicile lui Francisc

Vârsta Suveranului Pontif, precum și problemele sale de sănătate din ultimii ani – inclusiv recenta sa infecție pulmonară complexă – au făcut ca, cu mult înainte de moartea sa, să se pună întrebarea cine îi va succeda, conform THE INDEPENDENT.

Francisc a numit aproape 80% dintre cardinalii electori din întreaga lume care îl vor alege pe următorul Papă, ceea ce sporește, dar nu garantează, posibilitatea ca succesorul său să continue politicile sale progresiste.

Oricine încearcă să evalueze candidații ar trebui să țină cont că întotdeauna pot exista surprize. O vorbă populară în cercurile Vaticanului spune că dacă „intri într-un conclav ca Papă, ieși ca cardinal”.

Ca exemplu, în 2013, Jorge Mario Bergoglio a fost considerat prea bătrân pentru a fi ales Papă, la vârsta de 76 de ani, iar Karol Wojtyla nu se afla pe nicio listă de favoriți la conclavul din 1978, care l-a ales Papă pe Ioan Paul al II-lea.

Totuși, așa cum se întâmplă întotdeauna, în lunile și anii premergători morții unui Papă, o selecție de candidați cunoscuți sub numele de papabile apar ca favoriți pentru a deveni noul lider al Bisericii Catolice.

Există deja o serie de cardinali cunoscuți ale căror nume au fost avansate pentru a ocupa acest rol.

Cardinalul Pietro Parolin

În calitate de secretar de stat al Vaticanului din 2013, cardinalul Parolin, în vârstă de 70 de ani, originar din Veneto, Italia, este cel mai important membru al conclavului electoral.

Mai degrabă decât să adere la înclinații politice de „stânga” sau „dreapta”, cardinalul Parolin a fost mult timp considerat o figură rezonabilă și moderată în cadrul Bisericii.

Recent, cardinalul Parolin a acordat un interviu ziarului italian L’Eco di Bergamo în care a comentat o serie de probleme geopolitice. El a spus:

„Toată lumea poate contribui la pace, dar soluțiile nu trebuie să fie niciodată urmărite prin impuneri unilaterale care riscă să calce în picioare drepturile unor popoare întregi, altfel nu va exista niciodată o pace justă și durabilă”.

Cardinalul Luis Antonio Tagle

Ca al șaptelea filipinez care devine cardinal, cardinalul Tagle ar fi primul Papă asiatic.

În vârstă de 67 de ani, acesta ocupă în prezent funcția de proprefect al Secțiunii pentru Prima Evanghelizare din cadrul Dicasterului pentru Evanghelizare, fiind făcut cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea. El este candidatul cel mai liberal dintre favoriții la scaunul papal.

Cardinalul Tagle a manifestat, de obicei, politici mai de stânga, similare cu cele ale Papei Francisc, și a criticat atitudinea și limbajul Bisericii față de persoanele gay, mamele necăsătorite și catolicii divorțați sau recăsătoriți.

El a declarat în 2015:

„Cuvintele dure care au fost folosite în trecut pentru a se referi la homosexuali și la persoanele divorțate și separate, la mamele necăsătorite, în trecut au fost destul de severe. Mulți oameni care aparțineau acestor grupuri au fost etichetați și acest lucru a dus la izolarea lor de societatea în general.”

Cardinalul Matteo Zuppi

Considerat un favorit al Papei Francisc, cardinalul Zuppi este președinte al Conferinței Episcopale din Italia din mai 2022.

În vârstă de 69 de ani, acesta a fost numit cardinal de Francisc în 2019 și de atunci a fost trimis într-o serie de călătorii globale. A mers într-o misiune de pace în Ucraina, unde s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski, dar nu și cu Vladimir Putin în Rusia, și a mers în Statele Unite pentru a-l întâlni pe președintele de atunci, Joe Biden.

Înainte de a fi cardinal, Zuppi și-a împărtășit viziunea pozitivă asupra comunității LGBT+ atunci când a scris într-un eseu din cartea din 2018 a lui James Martin, “Building a Bridge”, că ar fi „util pentru încurajarea dialogului, precum și pentru cunoașterea și înțelegerea reciprocă” să se adopte o nouă abordare pastorală față de „frații și surorile noastre LGBT”.

Cardinalul Raymond Leo Burke

Considerat de critici drept un tradiționalist declarat, cardinalul Burke, născut în Wisconsin, a fost numit cardinal de Papa Benedict al XVI-lea în 2010.

Burke a intrat în conflict public cu filosofiile mai liberale ale Papei Francisc, în special în ceea ce privește dorința acestuia din urmă de a permite cuplurilor divorțate și recăsătorite să primească Euharistia.

De asemenea, a calificat drept „inacceptabil” noul limbaj al Bisericii cu privire la contracepția artificială, căsătoria civilă și persoanele gay. Anterior, el a afirmat că politicienii catolici care susțin legalizarea avortului, precum Joe Biden, nu ar trebui să primească Euharistia.

(Citește și: Ultima dorință a Papei Francisc! Unde va fi înmormântat Suveranul Pontif)