Cea mai „șmecheră” ciorbă care te pune pe picioare după Revelion. Descântecul de mahmureală al lui Radu Anton Roman

După noaptea lungă de Revelion, când paharele s-au golit mai repede decât s-au umplut și veselia a ținut până spre dimineață, românul adevărat știe un singur leac sigur: o ciorbă acră, fierbinte, plină de vitamine și cu miros de leuștean. Este ciorba de perișoare, așa cum o știa și o iubea Radu Anton Roman – o mâncare care nu doar drege mahmureala, ci te readuce la viață, ca prin farmec, ca să poți întâmpina cum se cuvine ziua de Sfântul Vasile și începutul de an.

O ciorbă cu istorie, credință și putere tămăduitoare

Ciorba de perișoare este, prin excelență, o mâncare muntenească, dar se gătește de secole în toată România, de la Săveni la Cerna și de la Carei la Vama Veche, după aceeași rânduială simplă și sănătoasă. Este o ciorbă cu rădăcini adânci, cu gust echilibrat și cu puteri aproape tămăduitoare, mai ales după o noapte de petrecere.
Ciorba de perișoare nu este doar o mâncare, ci un simbol al bucătăriei românești. Este un produs de sinteză între influențe vechi: orezul venit din Orient, borșul specific spațiului românesc, leușteanul adus de fanarioți, dar păstrat cu sfințenie în grădinile țărănești.

Leușteanul, nelipsit din această ciorbă, era considerat plantă cu puteri magice. Se folosea în descântece împotriva duhurilor rele, a bolilor și a farmecelor. În unele zone, se spunea că dacă îți fură cineva leușteanul din grădină, se usucă tot ce ai plantat. În Munții Carpați, rădăcina de leuștean era pusă lângă sicriu, pentru ca sufletul să nu se întoarcă strigoi.

Ingrediente – așa cum se făcea odinioară

Pentru perișoare:
250 g carne de vițel sau mânzat
30 g orez
30 g făină
1 albuș de ou mare
1 lingură de ceapă tocată fin
sare, piper, mărar
Pentru zeamă:
1 kg oase de vițel
1 litru borș
1 roșie
1 ceapă
1 ardei gras
1 gălbenuș
100 ml smântână
2 litri apă
sare
zarzavat: 1 morcov, 1 păstârnac, 1 țelină mică
leuștean (obligatoriu – fără el, ciorba nu există)

Cum se face ciorba care te scoală din mahmureală

Se curăță ceapa și zarzavaturile și se rad mărunt. Se pun la fiert, împreună cu oasele sparte, roșia și ardeiul tocate, în aproximativ doi litri de apă cu sare. Se lasă la foc domol aproximativ o jumătate de oră, până când zeama capătă gust.

Conform lui Radu Anton Roman, între timp, carnea se toacă și se amestecă bine cu orezul spălat, făina, albușul, ceapa rasă, piperul, mărarul și puțină sare. Se formează perișoare mici, rotunde, cu mâna umezită.

După ce oasele au fiert, se scot din oală, iar perișoarele se adaugă una câte una în zeama clocotindă. Se lasă să fiarbă la foc mic încă aproximativ 30 de minute, cu capac.
La final se adaugă borșul, se mai fierbe 2–3 minute, se potrivește de sare și se drege cu smântâna bătută cu gălbenuș. La sfârșit, se presară din belșug leuștean tocat.

De ce este ciorba perfectă după Revelion

Este acră, hidratantă, bogată în minerale și ușor de digerat. Reface organismul, pune sângele în mișcare și alungă mahmureala. După o noapte lungă de petrecere, această ciorbă te aduce rapid pe linia de plutire și te pregătește pentru o nouă zi de sărbătoare, mai ales dacă vrei să mai ridici un pahar de Sfântul Vasile.
Așa cum spunea Radu Anton Roman, nu e doar mâncare – e leac, tradiție și bucurie românească într-un blid fierbinte.

Citește și: Desert balcanic de Anul Nou – rețeta alviței furată din Dobrogea de Radu Anton Roman