„Bătrânețea este mai dificil de ajuns în stare de sănătate, o bătrânețe sănătoasă, datorită faptului că alimentația este deficitară”, avertizează reputatul neurochirurg Leon Dănăilă, activ și astăzi la 92 de ani. Observația sa, formulată simplu și direct, rezumă una dintre marile probleme ale societății moderne: nu lipsa medicinei sau a tehnologiei ne scurtează anii activi, ci alegerile zilnice greșite, repetate timp de decenii.
O bătrânețe sănătoasă nu începe la 60 sau 70 de ani, ci mult mai devreme, prin ceea ce punem zilnic în farfurie. Alimentația influențează direct riscul de boli cronice, nivelul de energie, sănătatea creierului și capacitatea de a rămâne autonom la vârste înaintate. Nu este vorba despre diete restrictive sau soluții miraculoase, ci despre consecvență, varietate și echilibru pe termen lung.
Odată cu înaintarea în vârstă, pierderea masei musculare — cunoscută sub numele de sarcopenie — devine una dintre cele mai mari amenințări pentru mobilitate și independență. Scăderea forței musculare crește riscul de căderi, fracturi și pierderea autonomiei. Un aport adecvat de proteine ajută la încetinirea acestui proces.
Surse recomandate sunt peștele, ouăle, leguminoasele, iaurtul, brânzeturile slabe și carnea albă. Ideal este ca proteinele să fie distribuite uniform pe parcursul zilei, nu concentrate într-o singură masă, astfel încât organismul să le poată utiliza eficient.
Nu toate grăsimile sunt dușmani. Din contră, grăsimile sănătoase sunt esențiale pentru sănătatea cardiovasculară și funcționarea creierului. Uleiul de măsline extravirgin, peștele gras (somon, sardine), nucile, semințele și avocado contribuie la reducerea inflamației și la menținerea elasticității vaselor de sânge.
Consumul regulat al acestor grăsimi este asociat cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și cu o protecție mai bună împotriva declinului cognitiv, una dintre marile temeri ale vârstei a treia.
Legumele, fructele, cerealele integrale și leguminoasele joacă un rol esențial în sănătatea digestivă, în controlul glicemiei și în echilibrul microbiomului intestinal. Fibrele ajută la prevenirea constipației — o problemă frecventă la vârste înaintate — și contribuie la reducerea colesterolului și a inflamației cronice.
Tot mai multe studii arată că sănătatea intestinului influențează nu doar imunitatea, ci și starea de spirit și funcțiile cognitive, ceea ce transformă fibrele într-un element-cheie al unei bătrâneți active.
Calciul și vitamina D sunt indispensabile pentru sănătatea oaselor, fierul și vitamina B12 pentru energie și funcția neurologică, iar antioxidanții — precum vitamina C, vitamina E și polifenolii — ajută la combaterea stresului oxidativ, un factor major al îmbătrânirii accelerate.
O alimentație variată, bazată pe alimente cât mai puțin procesate, acoperă în mare parte aceste nevoi. Suplimentele pot fi utile în anumite situații, dar doar la recomandarea medicului, nu ca substitut pentru o dietă dezechilibrată.
Deshidratarea este frecvent subestimată, mai ales la persoanele în vârstă, unde senzația de sete poate fi diminuată. Consumul regulat de apă, ceaiuri neîndulcite și supe este esențial pentru buna funcționare a organismului.
În același timp, reducerea zahărului, a alimentelor ultraprocesate și a excesului de sare este crucială. Acestea accelerează inflamația, favorizează bolile metabolice și grăbesc îmbătrânirea biologică.
Poate cel mai important aspect este relația cu mâncarea. Mesele regulate, porțiile echilibrate și plăcerea de a mânca în liniște contribuie nu doar la sănătatea fizică, ci și la cea mentală. Modele alimentare precum dieta mediteraneană sunt constant asociate cu o speranță de viață mai mare și cu o bătrânețe mai activă și mai lucidă.
Așa cum sugerează și profesorul Leon Dănăilă, bătrânețea sănătoasă este greu de atins atunci când alimentația este deficitară. Dar nu este imposibilă. Nu este un noroc și nici un privilegiu, ci rezultatul unor alegeri făcute constant, de-a lungul vieții. Printr-o alimentație echilibrată, bogată în nutrienți reali și adaptată nevoilor organismului, putem adăuga nu doar ani vieții, ci și viață anilor.
CITEȘTE ȘI: Dr. Beatrice Mahler explică: de ce tusea este un mecanism de apărare și când devine un semnal de alarmă