Dependența de rețelele sociale a fost comparată cu cea provocată de cazinouri, opioide sau țigări. Chiar dacă specialiștii încă dezbat dacă termenul „dependență” este cel mai potrivit, un lucru este clar: milioane de oameni simt că nu se pot desprinde de Instagram, TikTok, Snapchat și alte platforme.
Companiile care au creat aceste aplicații au un interes direct să te țină conectat cât mai mult timp. Scroll-ul infinit, videoclipurile scurte care livrează doze rapide de dopamină și validarea prin like-uri sunt mecanisme gândite pentru a genera implicare continuă și, implicit, venituri uriașe din publicitate.
O mare parte din îngrijorări vizează copiii, însă și adulții sunt vulnerabili. Dr. Anna Lembke, psihiatru la Stanford, definește dependența drept folosirea compulsivă a unui comportament în ciuda efectelor negative. Într-un proces important privind efectele nocive ale rețelelor sociale, desfășurat la Los Angeles, ea a explicat că accesul nelimitat, 24 din 24, fără fricțiune, face platformele extrem de greu de evitat.
Deși „dependența de social media” nu este recunoscută oficial în manualul de diagnostic psihiatric, specialiștii avertizează că utilizarea excesivă poate deveni problematică atunci când afectează viața de zi cu zi. Dacă amânați sarcini, neglijați relații sau vă simțiți constant epuizați, triști sau anxioși după ce stați online, este un semnal de alarmă.
Primul pas este conștientizarea modului în care funcționează feed-ul și reclamele. Rețelele sociale sunt companii care vor să rămâi conectat și să reacționezi la conținut. Înțelegerea acestui mecanism ajută la crearea unei distanțe critice.
Potrivit Asociated Press, specialiștii recomandă schimbări mici, dar eficiente: mutarea aplicațiilor pe telefon, dezactivarea notificărilor sau evitarea folosirii telefonului în dormitor. Atât iPhone, cât și dispozitivele Android oferă instrumente de control al timpului petrecut pe ecran, precum limitarea accesului la anumite aplicații sau stabilirea unor intervale fără telefon.
Pentru cei care au nevoie de măsuri mai drastice, există opțiuni precum setarea telefonului pe modul gri pentru a-l face mai puțin atractiv vizual sau chiar revenirea la un telefon simplu, fără aplicații complexe. Unele startup-uri oferă și soluții fizice – dispozitive care blochează accesul la aplicații până când sunt scanate sau atinse cu telefonul.
Dacă toate aceste metode nu funcționează, problema poate fi mai profundă. Anxietatea, stresul, singurătatea sau stima de sine scăzută pot alimenta nevoia de validare online. În astfel de cazuri, terapia sau sprijinul unui grup pot face diferența.
Specialiștii recomandă chiar transformarea procesului într-un efort colectiv: un grup de prieteni care decide să petreacă mai mult timp offline poate crea un efect de susținere reciprocă. Cu cât apar mai multe spații fără telefoane, cu atât scade presiunea de a fi permanent „conectat”.
CITEȘTE ȘI: