În bucătăria mănăstirilor, simplitatea și cumpătarea se împletesc cu bucuria de a dărui celor din jur hrană pregătită cu inimă curată. Maica Alexandra de la Mânăstirea Christiana ne împărtășește o rețetă de post inspirată din viața Sfântului Antipa de la Calapodești, care spunea că mâncarea călugărească trebuie să fie simplă și oferită fraților cu bucurie, smerenie și dragoste. Turtițele, pregătite din linte, spanac și mazăre, sunt o mâncare de post hrănitoare, gătită cu simplitate, dar plină de savoare. Coapte sau prăjite, sunt potrivite alături de o salată ori așezate într-un sandviș. O rețetă care ne amintește că în orice bucătărie, chiar și în cea mai modestă, sufletul este cel care dă gust bucatelor.
Maica Alexandra ne propune o rețetă inspirată din viața Sfântului Antipa de la Calapodești, care spunea că mâncarea călugărească trebuie să fie simplă și oferită fraților cu bucurie, smerenie și dragoste. Turtițele acestea smerite, pregătite din linte, spanac și mazăre, sunt o hrană de post sățioasă și binecuvântată, care se face cu puține ingrediente, dar cu multă rânduială și liniște în suflet.
200 g linte
200 g mazăre
200 g spanac
2 cepe
4 căței de usturoi
1 linguriță boia dulce
sare
piper
4 linguri făină
4 linguri pesmet
1 legătură pătrunjel
1 legătură mărar
o mână de semințe de susan
Mai întâi spălăm bine lintea și o punem la fiert în apă cu puțină sare, vreme de aproximativ 15–20 de minute, până se înmoaie bine. Mazărea, dacă este crudă, se fierbe și ea 5–10 minute; iar dacă este congelată, ajunge doar să fie opărită câteva clipe în apă fierbinte.
După ce s-au înmuiat, se scurg bine de apă, căci taina unor turtițe reușite este ca amestecul să nu fie prea moale.
Ceapa se toacă mărunt și se călește ușor într-o tigaie cu puțin ulei, până devine sticloasă și își răspândește mireasma în bucătărie. Se adaugă apoi usturoiul tocat și se mai lasă un minut pe foc.
Peste acestea punem spanacul și îl lăsăm două-trei minute, până se înmoaie și se leagă frumos cu celelalte legume.
Într-un bol mare sau într-un robot de bucătărie punem lintea fiartă, mazărea și amestecul de spanac cu ceapă și usturoi. Se pasează grosier, nu foarte fin, pentru ca turtițele să păstreze puțină textură.
Apoi se adaugă boiaua dulce, sarea, piperul, pătrunjelul și mărarul tocate mărunt, făina și pesmetul. Se amestecă toate cu grijă până când compoziția devine potrivită pentru modelat. Dacă este prea moale, se mai poate adăuga puțin pesmet.
Umezim ușor mâinile și modelăm turtițe rotunde, de mărimea unei palme. Pentru o crustă frumos rumenită, le putem trece prin semințe de susan, care le vor dărui o aromă delicată și o textură crocantă.
Turtițele pot fi pregătite în două feluri.
Dacă le gătim în tigaie, le prăjim în puțin ulei aproximativ 3–4 minute pe fiecare parte, până se rumenesc frumos.
Pentru o variantă mai ușoară, le putem coace în cuptor. Se așază pe o tavă cu hârtie de copt, se stropesc cu puțin ulei și se coc la 190°C timp de 20–25 de minute, întorcându-le la jumătatea timpului.
Aceste turtițe de post sunt foarte bune alături de o salată proaspătă ori de legume crude. Se potrivesc și într-o lipie sau într-o chiflă, asemenea unui burger vegetal. De asemenea, merg de minune lângă cartofi copți sau alături de un sos simplu de usturoi ori de iaurt vegetal.
Sunt o mâncare smerită, dar hrănitoare, care aduce aminte de bucătăria mănăstirilor, unde fiecare bucățică este pregătită cu răbdare și cu gând bun pentru aproapele.
În tradiția postului, hrana nu este doar pentru trup, ci și pentru suflet. Turtițele acestea simple ne amintesc că adevărata bucurie vine din cumpătare și din împărțirea bucatelor cu cei de lângă noi.
Așa cum spune și cuvântul duhovnicesc al zilei:
„Postim ca să simțim foame și foamea să devină rugăciune și, prin ea, dragoste pentru Dumnezeu.”
— Schimonahia Siluana Vlad

CITEȘTE ȘI: Langoși de post pufoși, ca odinioară. Rețeta maicii Valentina de la Mănăstirea Piatra Fântânele