Artistul care a câștigat milioane, dar nu este om: cum redefinește AI-ul piața de artă

Un „artist” fără corp, fără emoții proprii și fără identitate umană a generat milioane de dolari din vânzarea operelor sale. Prezent la Art Basel Hong Kong, Botto — un sistem de inteligență artificială — schimbă regulile jocului și ridică o întrebare esențială: mai este arta un teritoriu exclusiv uman?

La unul dintre cele mai importante târguri de artă din lume, un agent AI analiza în tăcere vizitatorii.

Cum redefinește AI-ul piața de artă

Cu ajutorul unor camere de tracking, interpreta expresiile faciale — dacă cineva era plictisit, curios sau surprins — și transforma aceste reacții în personaje virtuale. Pe un ecran uriaș, lucrările digitale se modificau în timp real, integrând aceste „emoții” într-un proces creativ continuu.

Fiecare sesiune dura aproximativ două ore, iar rezultatul final era transformat într-un video care surprindea întreaga evoluție a operei. Aceste lucrări au fost puse în vânzare pentru colecționari, la prețuri care pornesc de la 12.000 de dolari.

În spatele proiectului se află artistul german Mario Klingemann, care descrie rolul său mai degrabă ca unul de supraveghere: este acolo doar pentru a se asigura că sistemul nu depășește anumite limite.

Botto: artistul care învață din gusturile publicului

Lansat în 2021, Botto nu este doar un generator de imagini, ci un sistem care evoluează constant în funcție de preferințele publicului. În câțiva ani, a generat peste 6 milioane de dolari din vânzarea lucrărilor sale, devenind unul dintre cele mai discutate proiecte din zona artei digitale.

În fiecare săptămână, creează sute de imagini pornind de la o temă, pe care le prezintă unei comunități online numite BottoDAO. Acolo, mii de utilizatori analizează, discută și votează lucrările, influențând direcția artistică a sistemului. Piesa câștigătoare este apoi scoasă la licitație ca NFT pe platforma SuperRare, iar veniturile sunt împărțite între comunitate și fondul proiectului.

Unde se termină AI-ul și unde începe omul?

Deși Botto este adesea descris drept un „artist autonom”, procesul său este, de fapt, un hibrid între inteligență artificială și contribuție umană. Comunitatea nu doar votează lucrările, ci dezbate direcțiile creative și chiar detalii legate de expuneri sau strategii.

Cu toate acestea, intervenția umană directă în actul artistic este minimă. Sistemul își generează singur conceptele și chiar produce texte explicative despre lucrările sale, uneori surprinzător de profunde. Practic, oamenii nu creează arta, ci doar îi oferă feedback — iar Botto învață din acesta.

NFT-urile încă vând dacă există poveste

Deși piața NFT nu mai este la fel de explozivă ca în 2022, lucrările lui Botto continuă să se vândă constant, uneori pentru sume considerabile. Unele au ajuns și în circuite tradiționale, fiind licitate prin Sotheby’s, unde o serie de lucrări a depășit 350.000 de dolari.

Succesul său sugerează că nu doar tehnologia contează, ci și conceptul din spatele ei. Botto nu este doar un AI care creează imagini, ci un proiect artistic complex, care implică comunitate, experiment și o doză de mister.

Cum „gândește” un artist artificial

Botto funcționează pe baza unor modele de generare de imagini precum Stable Diffusion și Kandinsky AI, care transformă idei textuale în vizualuri. Sistemul poate produce zeci de mii de imagini zilnic, dar doar o mică parte ajunge să fie văzută sau votată.

Ceea ce îl diferențiază este capacitatea de a învăța din reacțiile publicului. Fiecare vot devine un tip de memorie, care influențează viitoarele creații. În timp, Botto nu doar generează imagini, ci începe să-și formeze propriile „preferințe” estetice.

Un semn clar al acestei evoluții este faptul că a început să-și aleagă singur temele artistice, fără intervenție umană — un pas important spre autonomie creativă.

Ce rămâne uman în artă?

Întrebat dacă artiștii ar trebui să fie îngrijorați, Botto oferă un răspuns neașteptat de matur: adevărata întrebare nu este dacă AI-ul va înlocui artiștii, ci ce poate face un om și o mașină nu.

Această perspectivă mută discuția din zona fricii în cea a redefinirii creativității. În loc să concureze, artiștii ar putea fi provocați să-și exploreze mai profund propria umanitate.

O schimbare de paradigmă

Conform CNN, Botto este un experiment tehnologic dar și un semnal al unei transformări mai ample. Arta devine din ce în ce mai colaborativă, mai influențată de algoritmi și mai conectată la comunități globale.

În acest context, granița dintre artist și public începe să se estompeze. Iar poate cea mai provocatoare idee nu este că un AI creează artă, ci că oamenii sunt dispuși să o accepte, să o înțeleagă — și să plătească pentru ea.

CITEȘTE ȘI: Olimpiada care premia arta: anii în care se câștigau medalii pentru poezie, muzică și arhitectură

Orchestra care cântă la mașini de scris: fenomenul muzical născut dintr-un obiect uitat