Un caz recent de infecție cu virusul Chikungunya, confirmat la un bărbat de aproximativ 50 de ani din România, a readus în atenția autorităților medicale riscul apariției unor boli considerate până de curând exotice. Deși această infecție este rar întâlnită în Europa, mobilitatea crescută a populației și schimbările climatice favorizează extinderea bolilor transmise prin vectori, în special țânțari.
Inițial, informațiile disponibile indicau existența unui singur caz, asociat unei persoane care călătorise recent într-o zonă endemică din Africa. Ulterior, datele centralizate de unitățile medicale au arătat că situația este mai amplă. În cursul acestui an, mai multe cazuri de infecție cu virusul Chikungunya au fost deja confirmate în București, ceea ce demonstrează că nu este vorba despre un eveniment izolat, ci despre o realitate epidemiologică ce trebuie monitorizată atent.
Virusul Chikungunya este transmis prin înțepătura țânțarilor, în special din genul Aedes, aceiași vectori implicați în răspândirea virusurilor Dengue sau Zika. Boala este cunoscută mai ales în Africa, Asia de Sud-Est și America de Sud, unde au fost raportate epidemii extinse, cu zeci sau chiar sute de mii de cazuri. În Europa, au existat focare limitate, în special în zona Mediteranei, ceea ce confirmă capacitatea virusului de a se adapta și de a circula și în afara ariilor tradiționale.
Din punct de vedere clinic, infecția cu Chikungunya poate fi dificil de recunoscut. Simptomele inițiale seamănă frecvent cu cele ale unei infecții virale comune sau ale gripei: febră ridicată, frisoane, dureri musculare și articulare, oboseală accentuată și, uneori, erupții cutanate. Tocmai această similitudine cu alte afecțiuni respiratorii sau virale face ca diagnosticul să fie uneori întârziat, mai ales dacă nu este luat în calcul istoricul de călătorie al pacientului.
Evoluția bolii diferă de la o persoană la alta. În multe cazuri, simptomele sunt moderate și se remit în câteva săptămâni. Totuși, există situații în care infecția poate deveni severă, mai ales la persoanele cu imunitate scăzută, vârstnici sau pacienți cu afecțiuni cronice preexistente. În astfel de cazuri, pot apărea complicații grave, inclusiv afectare multiorganică sau infecții generalizate, care necesită spitalizare și monitorizare atentă.
Diagnosticarea virusului Chikungunya presupune utilizarea unor teste de laborator speciale, bazate pe reactivi și aparatură performantă. Aceste resurse sunt costisitoare și dificil de menținut pentru boli rare, însă sunt esențiale pentru identificarea corectă a cazurilor și pentru evitarea confuziilor cu alte infecții. Sistemul medical trebuie să fie pregătit inclusiv pentru scenarii cu incidență scăzută, deoarece întârzierea diagnosticului poate avea consecințe serioase asupra stării de sănătate a pacientului.