„Am fi dispusi sa renuntam la placeri ale copilariei in schimbul fericirii parintilor nostri”

Poate vi se pare ciudat afland care este visul nostru (Robert si Antonia), doi copii de 9 si 5 ani, care am fi dispusi sa renuntam la alte placeri ale copilariei in schimbul fericirii parintilor nostrii.De ce? Pentru tot ce au facut pentru noi si nu numai.In ce ar consta fericirea altora?In usurarea traiului prin imbunatatirea transportului bunicului si strabunicilor la doctor a noastra la scoala a lor la serviciu si la posibilityatea de a adopta al 3 lea copil.Spunem al treilea pentru ca noi nu am avut sansa ca si alti copii sa se nasca in familii care doreau si ii asteoptau.Noi am foat abandonati dar ingerasii nostrii pazsitori si bunul D zeu nu ne-au parasit si au dat gand bun actualilor nostri parinti de a ne cauta si de a ne aduce in modesta si plina lor casa unde ne iubesc si ne ocrotesc cu cea mai mare grija posibila, pe langa alte griji majore ce le au.Bunicul nostru ( cel care a facut acelasi lucru cu mama noastra, adoptando din lumea celor abandonati) este acum nevoit sa- si petreaca batarnetae intr-un scaun cu rotile, in urma pierderii unui picior.Bunicul nu este singura persoana din familie cu handicap.In casa cu noi locuieste si strabunica care este tintuita la pat si de care mama are grija.Pentru toate astea, mama ar trebui sa stea cu ei, dar nu se poate din cauza banilor, asa ca parintii nostri sunt nevoiti sa lucrez chiar si extra-serviciu.Cu mari eforturi parintii nostri au cumparat o masina veche care acum nu mai functioneaza asa ca o alta masina n ar fi de mare ajutor. Boncean Sebastian Ioan jud covasna Intorsura Buzaului