Analiza banală care arată riscul de infarct. Mulți români o fac prea târziu

Stilul de viață pe care îl avem, vârsta și antecedentele familiale pot duce la apariția bolilor de inimă. Tensiunea arterială crescută, colesterolul ridicat și fumatul sunt, de fapt, factorii de risc.

Tensiunea arterială crescută reprezintă un factor de risc major pentru bolile de inimă. Este o afecțiune medicală care apare atunci când presiunea sângelui din artere și alte vase de sânge este prea mare. Tensiunea, dacă nu este controlată, poate afecta inima și alte organe importante ale corpului, inclusiv rinichii și creierul. Este numită ucigașul tăcut, deoarece de obicei nu are simptome. Poate fi detectată doar atunci când este măsurată. Dacă ai tensiune, e indicat să îți schimbi stilul de viață și să iei medicamente, așa poți reduce riscul de boli de inimă și atac de cord.

Ce analiză trebuie să faci pentru a preveni infarctul

Niveluri nesănătoase de colesterol în sânge. Colesterolul este o substanță ceroasă, asemănătoare grăsimii, produsă de ficat sau care se găsește în anumite alimente. Ficatul produce suficient pentru nevoile organismului, dar adesea obținem mai mult colesterol din alimentele pe care le consumăm.
Dacă absorbim mai mult colesterol decât poate utiliza organismul, colesterolul suplimentar se poate acumula în pereții arterelor, inclusiv în cei ai inimii. Acest lucru duce la îngustarea arterelor și poate reduce fluxul sanguin către inimă, creier, rinichi și alte părți ale corpului.

Există două tipuri de colesterol, unul bun și altul rău.
Colesterolul LDL (lipoproteine cu densitate mică), este considerat colesterol „rău”, deoarece poate provoca acumularea de placă în artere.
Colesterolul HDL (lipoproteine cu densitate mare), este considerat a fi colesterolul „bun”, deoarece nivelurile mai ridicate oferă o oarecare protecție împotriva bolilor de inimă.

Diabetul zaharat, factor de risc pentru bolile de inimă

Corpul tău are nevoie de glucoză (zahăr) pentru energie. Insulina este un hormon produs în pancreas care ajută la mutarea glucozei din alimentele pe care le consumi către celulele corpului tău pentru energie. Dacă ai diabet, corpul tău nu produce suficientă insulină, nu își poate utiliza propria insulină așa cum ar trebui sau ambele.

Diabetul provoacă acumularea de zahăr în sânge. Riscul de deces din cauza bolilor de inimă pentru adulții cu diabet este mai mare decât pentru adulții care nu au diabet.

O dietă bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans și colesterol a fost asociată cu boli de inimă și afecțiuni conexe, cum ar fi ateroscleroza. De asemenea, prea multă sare (sodiu) în dietă poate crește tensiunea arterială.

Lipsa activității fizice suficiente poate duce la boli de inimă. De asemenea, poate crește șansele de a avea alte afecțiuni medicale care reprezintă factori de risc, inclusiv obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul. Activitatea fizică regulată poate reduce riscul de boli de inimă.

Consumul excesiv de alcool afectează tensiunea și duce la apariția bolilor de inimă. De asemenea, se mărește nivelul trigliceridelor, o substanță grasă din sânge.

Consumul de tutun crește riscul de boli de inimă și atac de cord. Fumatul de țigară poate deteriora inima și vasele de sânge, ceea ce duce la apariția afecțiunilor cardiace, cum ar fi ateroscleroza și atacul de cord. Nicotina mărește tensiunea arterială. Monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce cantitatea de oxigen pe care o poate transporta sângele. Expunerea la fumul de țigară poate crește, de asemenea, riscul de boli de inimă, chiar și pentru nefumători.

Factorii genetici joacă, de asemenea, un rol în hipertensiunea arterială, bolile de inimă și alte afecțiuni conexe.

Testul lipidic se face din sânge. Astfel se măsoară cantitatea de molecule de grăsime, numite lipide din sânge. În majoritatea cazurilor, testul include patru măsurători diferite ale colesterolului și o măsurătoare a trigliceridelor.
Lipidele din sânge, mai precis mărirea lor, poate duce la acumularea unei substanțe grase în artere. Acest lucru poate provoca îngustarea arterelor și creșterea riscului de boli cardiovasculare. Medicii utilizează paneluri lipidice atât pentru copii, cât și pentru adulți, pentru a evalua riscul de boli precum boli de inimă, infarct miocardic și accident vascular cerebral.

În majoritatea cazurilor, trebuie să postești timp de 10 până la 12 ore înainte de testul de sânge pentru lipide. Postul înseamnă să nu mănânci și să nu bei nimic altceva decât apă. În unele cazuri, este posibil să efectuezi un test fără să respecți multe restricții.

Citește și: Doliu la Casa Regală! A murit în urma unui atac de cord: ”Sunt devastată”

Citește și: Testul devenit viral în România | Află în 30 de secunde dacă ești sănătos sau nu!