Începutul unui nou sezon al podcastului „Altceva cu Adrian Artene” a adus în prim-plan o temă de interes major: cultura și rolul ei într-o societate aflată în continuă transformare. Primul invitat al seriei a fost ministrul Culturii, András István Demeter, care a deschis o discuție ce depășește cadrele obișnuite ale unui interviu.
Episodul lansat pe 13 septembrie a marcat o reîntoarcere la rădăcini, dar și o privire lucidă spre viitor. Subiectele abordate au atins dimensiuni multiple: de la importanța formării artistice și a instituțiilor care sprijină tinerii, la presiunile economice și sociale ce influențează actul cultural. Ministrul a pus accent pe faptul că arta nu poate fi tratată ca un simplu accesoriu al vieții publice, ci reprezintă un liant esențial pentru identitate, educație și coeziune socială.
În dialog s-au conturat și contrastele dintre trecut și prezent. Generațiile anterioare se confruntau cu restricții numerice și impuneri venite din partea regimului socialist, dar paradoxal aceste limitări au creat contexte în care fiecare student era implicat activ în producțiile teatrale și în viața artistică a instituțiilor.
Astăzi, provocările sunt de altă natură: finanțarea insuficientă, migrarea talentelor și adaptarea la un public obișnuit cu viteza mediului digital. Dacă înainte scena era un loc de formare și afirmare, acum este nevoie de politici coerente pentru ca artiștii să aibă resursele și libertatea necesare pentru a crea.
Un alt punct major al conversației a vizat modul în care ministerul poate răspunde schimbărilor din societate. Tehnologia, globalizarea și diversitatea culturală aduc oportunități, dar și riscuri. Lipsa unor programe bine articulate poate duce la pierderea unei generații de creatori. În acest sens, se ridică întrebarea crucială: cum poate fi menținut echilibrul între tradiție și inovație? Cultura nu poate rămâne ancorată doar în reperele trecutului, dar nici nu poate ignora patrimoniul pe care îl poartă.
„Pe vremea mea era așa: eu am terminat facultatea de teatru din Tg. Mureș, era o secție maghiară și o secție de română. În perioada numerus clausus, acel celebru număr impus de perioada socialistă în România, nu doar pentru minorități, dar cu precădere pentru minorități, dar și pentru carierele vocaționale, a impus să fim doar 3 studenți într-un an: unul incorporabil, unul neincorporabil, care scăpase de armată, și o fată. La secția română erau 5. Ei bine, a fost în avantajul fiecărei generații de studenți din acea perioadă. Pe lângă faptul că, în anul I, jucam și pe scena mare, pentru că nicio piesă, oricât de mică, nu se putea pune în scenă cu doar 2-3 absolvenți, deci trebuia să fim din anii inferiori pe scenă.”, a spus András István Demeter la podcastul moderat de Adrian Artene.
Abonează-te la canalul „Altceva cu Adrian Artene” .Conținutul „Altceva cu Adrian Artene” poate fi urmărit și pe conturile de Facebook, Instagram, Tik Tok, dar și pe grupul de WhatsApp.