Acasă » Știri » Știri interne » BOR a decis: Sfântul Gheorghe NU se mai sărbătorește pe 23 aprilie în România! Care e noua dată

BOR a decis: Sfântul Gheorghe NU se mai sărbătorește pe 23 aprilie în România! Care e noua dată

De: Cancan 20/04/2019 | 08:32

Share:

BOR a decis: Sfântul Gheorghe NU se mai sărbătorește pe 23 aprilie în România! Care e noua dată

BOR a decis: Sfântul Gheorghe NU se mai sărbătorește pe 23 aprilie în România! S-a aflat care este noua dată la care creștinii îl vor sărbători pe Sfântul Gheorghe.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca slujba de Sf. Gheorghe să se săvârşească luni, 29 aprilie, a doua zi de Paşti. Dacă Sf. Gheorghe cade în zile de luni, marţi sau miercuri, slujba pentru această sărbătoare se face de Florii, iar dacă pică în zilele de joi, vineri sau sâmbătă, slujba se face a doua zi de Paşti. Anul acesta, 23 aprilie este într-o zi de marţi şi ar fi trebuit ca slujba să se săvârşească de Florii însă BOR a decis altceva.

“În primul rând, de Florii este praznic împărătesc. În al doilea rând, în ajunul sărbătorii Floriilor se face acea procesiune în toate oraşele ţării şi atunci, ca să se dea o importanţă aleasă sărbătorii Sf. Gheorghe, slujba pentru sărbătoare a fost pusă a doua zi de Paşti (n.a. anul acesta Paştele este pe 28 aprilie), pentru că în ajunul Floriilor nu se putea face vecernie. Acesta a fost raţionamentul Sfântului Sinod. A doua zi de Paşti slujba de Sf. Gheorghe este unită cu slujbele pascale. Vecernia Sf. Gheorghe se va oficia în duminica Învierii, la prânz, când în biserici se va face A doua Înviere”, a precizat profesorul teolog Sebastian Burlan pentru adevarul.ro.

În semn de cinste, în ziua Sfântul Gheorghe creștinii pun la porțile caselor crenguțe de fag, brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susținere ai porților. Nu aveți voie să dormiți! Potrivit tradiției, când vine Sfântul Gheorghe, își leagă calul de un stâlp al porții și paște iarba. În plus, pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii și boli, animalele sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la intrarea în grajduri. Mai mult, pentru a fi protejați de junghiuri rele și boli necruțătoare, trec prin fumul și flăcările unui foc aprins, iar vitele și casele se afumă, la rândul lor cu tămâie.