Luni, 14 aprilie, creștinii ortodocși intră în Săptămâna Mare, o perioadă de profundă reflecție spirituală și de pregătire pentru Învierea Domnului. Această ultimă săptămână din Postul Paștelui este marcată de ritualuri religioase specifice, interdicții și obiceiuri transmise din generație în generație. În biserici se țin slujbe speciale, cunoscute sub numele de Denii, care reconstituie ultimele zile din viața pământească a Mântuitorului.
Pe lângă aspectul spiritual, zilele din Săptămâna Mare sunt încărcate de o serie de reguli și tradiții legate de gospodărie, muncă și comportament. Obiceiurile variază ușor în funcție de regiune, dar păstrează o linie comună legată de curățenie, reculegere și pregătirea casei și a trupului pentru marea sărbătoare a Paștelui.
Citește și: Mănânci în fața televizorului? Mihaela Bilic a spus adevărul: Ce se întâmplă în corpul tău, de fapt
Luni este considerată ziua dedicată curățeniei generale. În această zi se scot covoarele la aerisit, se spală geamuri, se aerisesc hainele și se face ordine în întreaga gospodărie. Este una dintre puținele zile în care este permis spălatul rufelor în Săptămâna Mare, considerându-se că astfel casa este pregătită pentru întâmpinarea Luminii Pascale.
Ziua de marți este cunoscută în tradiția populară drept Marțea Seacă. Este încă permis să se desfășoare activități casnice precum spălatul hainelor sau curățarea locuinței. Din punct de vedere religios, această zi amintește de predica Mântuitorului ținută pe Muntele Măslinilor, unde a vorbit despre sfârșitul lumii și despre apropierea propriei sale jertfe.
Miercuri este prima zi din Săptămâna Mare în care se interzice spălatul rufelor. Tradiția spune că în această zi nu este bine să se folosească apa pentru astfel de treburi, întrucât este ziua în care Iuda l-a vândut pe Iisus pentru 30 de arginți. De asemenea, oamenii sunt îndemnați să evite munca fizică excesivă, deși este permis să se curețe grădinile sau să se sape pământul.
Joia Mare are o încărcătură simbolică aparte. Este ziua în care încep pregătirile directe pentru Paște, iar ouăle sunt vopsite, de obicei în roșu. În unele zone ale țării, această zi este marcată de obiceiul încondeierii ouălor, o tradiție care s-a păstrat mai ales în Bucovina. Acolo, ouăle sunt golite de conținut și decorate cu simboluri geometrice, vegetale sau animale, cu semnificații adânci.
Pe plan spiritual, Joia Mare este seara în care în biserici se citește Denia celor 12 Evanghelii, moment solemn care evocă patimile Mântuitorului. De asemenea, în credința populară se spune că începând din această zi și până la Rusalii, sufletele celor morți sunt libere să circule între cele două lumi. În multe sate, se aprind focuri ritualice în curți sau la marginea drumurilor, pentru ca sufletele să se poată „încălzi”.
În această zi nu este permis spălatul rufelor, considerându-se un gest lipsit de respect față de suferința lui Iisus. Totodată, lemnele pentru foc nu se taie cu securea, ci se rup cu mâna, și nu trebuie lăsate pe jos până la sosirea acasă.
Vinerea Mare este considerată una dintre cele mai importante și mai triste zile din calendarul ortodox. Este ziua în care Iisus a fost răstignit pe cruce. În această zi se păstrează tăcerea, se postește cu asprime – unii aleg să țină post negru, fără mâncare și apă, până seara – și nu se fac treburi gospodărești.
Spălatul rufelor este strict interzis, iar gospodinele evită să gătească sau să coacă pâine. Tot în această zi, credincioșii merg la biserică pentru a se închina la Epitaful lui Hristos și pentru a participa la slujba Prohodului.
În ajunul Paștelui, întreaga familie se mobilizează pentru ultimele pregătiri. Se gătesc mâncărurile tradiționale – cozonaci, drob, friptură – și se pregătesc hainele de sărbătoare. Este o zi în care activitatea este intensă, dar organizată cu grijă și respect pentru semnificația religioasă a momentului.