Care este înalțimea maximă a gardului dintre vecini. Cei mai mulți încalcă legea

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În Codul Civil sunt prevăzute reguli clare privind gardurile dintre vecini, astfel încât să nu existe confuzii sau dispute legate de amplasare, înălțime sau proprietate. Legislația stabilește drepturile și obligațiile fiecărui proprietar, precum și condițiile în care se poate construi o despărțire între terenuri.

Conform normelor legale, un gard despărțitor nu trebuie să depășească în mod obișnuit 2 metri înălțime. Orice depășire a acestui standard este permisă doar dacă regulamentele locale de urbanism prevăd expres această posibilitate. Gardul trebuie amplasat astfel încât să nu afecteze dreptul de proprietate al vecinului, să respecte linia de hotar și să permită scurgerea apei pe ambele terenuri.

„Înălțimea gardului dintre vecini este de maximum 2 metri cu derogările de rigoare. Un gard despărțitor între vecini nu trebuie să încalce nici dreptul la proprietate și posesie al vecinului și nici nnu trebuie să fie amplasat doar pe o singură parte a unei proprietăți și în același timp trebuie să permită și scurgerea apei de pe el, pe ambele fonduri de proprietate”, se arată în Codul Civil.

Cine trebuie să ridice gardul

Pentru cei care preferă o delimitare naturală, legea permite plantarea de arbori sau garduri vii. În absența unor prevederi speciale, copacii trebuie plantați la minimum 2 metri de limita proprietății, cu excepția plantelor de dimensiuni reduse sau a gardurilor vii. Dacă aceste reguli nu sunt respectate, proprietarul afectat poate cere tăierea sau ajustarea vegetației pe cheltuiala vecinului care a plantat-o. De asemenea, vecinul are dreptul să taie ramurile sau rădăcinile care intră pe terenul său și să păstreze fructele căzute natural pe proprietate.

Codul Civil prevede că ridicarea gardului este o responsabilitate comună a ambilor vecini, iar costurile lucrării trebuie împărțite. Oricare dintre proprietari poate solicita contribuția vecinului la realizarea despărțiturii.

În caz de conflicte, gardul construit abuziv nu poate fi demolat fără hotărâre judecătorească. În plus, proprietatea asupra gardului poate fi împărțită ulterior: un vecin care nu a contribuit inițial poate dobândi drept de coproprietate, plătind jumătate din valoarea actualizată a materialelor și manoperei și, dacă este cazul, jumătate din valoarea terenului pe care gardul a fost construit.

CITEȘTE ȘI: Cât costă un hectar de teren agricol în 2026. În ultimul an, prețul a explodat

Leprozeria de la Tichilești: de la inaugurare la revoltă. Un episod șters din memoria României