Câți metri pătrați trebuie să aibă un apartament. Suprafața minimă prevăzută de lege

Dezvoltarea accelerată a marilor orașe din România și a zonelor limitrofe a adus cu sine un val fără precedent de proiecte rezidențiale noi. Teoretic, această explozie a construcțiilor ar fi trebuit să ducă la o ofertă mai bogată de locuințe și, implicit, la temperarea prețurilor. Realitatea din teren arată însă o altă față a pieței imobiliare: în goana după profit și randamente rapide, numeroși dezvoltatori au sacrificat calitatea locuirii, iar uneori chiar respectarea cerințelor legale minime.

În multe cartiere nou-apărute, imaginea este similară: blocuri înalte, amplasate foarte aproape unele de altele, cu apartamente slab luminate natural, parcări insuficiente și aproape lipsă de spații verzi. Dincolo de aceste neajunsuri evidente, există însă o problemă mai puțin vizibilă pentru cumpărători, dar extrem de importantă din punct de vedere legal și funcțional: dimensiunea reală a apartamentelor și respectarea suprafețelor minime prevăzute de lege.

Câți metri pătrați trebuie să aibă un apartament

Cadrul legal care reglementează construcția locuințelor în România este stabilit prin Legea locuinței nr. 114/1996. Actul normativ definește clar noțiunile de suprafață locuibilă, suprafață utilă și suprafață construită, dar și dimensiunile minime obligatorii pentru fiecare tip de încăpere. Suprafețele locuibile includ exclusiv camerele de zi și dormitoarele, în timp ce suprafața utilă cuprinde toate spațiile interioare ale apartamentului, de la bucătărie și băi, până la holuri și spații de depozitare. Balcoanele și logiile sunt excluse din suprafața utilă, fiind luate în calcul doar la suprafața construită.

Legea stabilește și cerințe clare privind funcționalitatea locuinței. Înălțimea minimă a camerelor de locuit trebuie să fie de 2,55 metri, cu excepții limitate în cazul mansardelor. Circulațiile interioare, precum holurile și coridoarele, trebuie să aibă o lățime minimă de 1,20 metri, iar băile trebuie dimensionate astfel încât să permită utilizarea lor inclusiv de către persoane cu mobilitate redusă. De asemenea, orice locuință trebuie să dispună de spații de depozitare de minimum 2 metri pătrați.

Anexa 1 a legii conține un tabel detaliat care indică suprafețele minime acceptate pentru fiecare tip de locuință, de la garsoniere până la apartamentele cu mai multe camere. Nu este vorba doar despre o suprafață totală, ci și despre dimensiuni minime pentru fiecare încăpere: living, dormitoare, bucătărie, băi și spațiul destinat mesei. Acest spațiu pentru luat masa, de minimum 2,5–3 metri pătrați, trebuie adăugat la suprafața bucătăriei sau a camerei de zi, nefiind inclus implicit în acestea.

În practică, tocmai aceste detalii sunt frecvent „interpretate” de unii dezvoltatori. Bucătării subdimensionate sunt prezentate ca fiind conforme prin includerea forțată a locului de luat masa, spațiile de depozitare lipsesc complet, iar balcoanele sunt integrate vizual în living pentru a crea impresia unei suprafețe mai mari. În cazul apartamentelor cu bucătării open-space, se afișează adesea doar suprafața totală, fără a se verifica dacă fiecare zonă în parte respectă cerințele legale minime.

Cea mai ieftină garsonieră din Constanța în 2026. Cum arată și cât costă

Localitatea din România în care poți cumpăra o garsonieră cu doar 5.800 de euro. Este complet mobilată și utilată