DE SEAMA. In cladirea crematoriului „Cenusa” se adapostesc urnele unei familii intregi de evrei, dar si In prezent, cladirea se afla in restaurare si functioneaza ca depozit pentru cele aproape 10.000 de urne cu cenusa. Florentina Ariciu Restaurarea cladirii din strada Serban Voda a inceput de mai bine de jumatate de an si ar putea avea ca finalitate amenajarea unui muzeu in interiorul constructiei. Aceasta dateaza din 1928, este declarata monument national si gazduieste peste zece mii de urne cu cenusa. In prezent, insa, „Cenusa” nu mai functioneaza, iar cladirea este folosita doar pe post de depozit pentru urnele pline cu cenusa celor incinerati aici. Cel mai vechi crematoriu uman din tara nu va mai fi deschis niciodata, deoarece mecanismul de incinerare este extrem de vechi, iar achizitionarea unuia nou ar fi extrem de costisitoare. „Deocamdata, la „Cenusa” se fac lucrari serioase de restaurare, pentru a mentine cladirea in picioare. Incercam sa o pastram pentru valoarea ei arhitecturala, dar si pentru ca ar putea fi folositoare. Avand in vedere ca nu se mai pot face arderi acolo, este posibil sa se transforme in muzeu”, ne-a spus Peter Bogdan Tanase, seful serviciului juridic al Administratiei Cimitirelor si Crematoriilor Umane. Rationamentul transformarii cladirii in muzeu se justifica si prin faptul ca acolo au fost incinerate familii importante de evrei, dar si figuri cunoscute ale comunismului. Daca prima persoana incinerata aici a fost Profira Fieraru, o femeie obisnuita, i-au urmat si generalul Antonescu, mai multi legionari din perioada interbelica, dar si Anna Pauker.