Cum îți reglezi sistemul nervos. De ce toată lumea vrea să se „reseteze”?

De la TikTok la Instagram, reglarea sistemului nervos a devenit noua obsesie a internetului. Se pare că tot mai mulți oameni caută metode simple pentru a face față stresului zilnic. Fie că vorbim de „resetare”, autoliniștire sau echilibru interior, trendul este grăitor pentru stilul de viață actual.

De ce vorbim atât de mult despre sistemul nervos

Dacă petreci timp pe social media, e greu să nu dai peste clipuri cu întrebări de genul: „Sistemul tău nervos e dereglat?”. De la băi cu gheață și meditație, până la exerciții somatice precum tapping-ul EFT, clipitul lent, masajul urechilor sau simplul contact cu solul, rețelele sociale abundă de „ritualuri” menite să ne calmeze corpul.

Deși pot părea doar niște rezoluții pentru noul an, potrivit revistei Dazed, aceste practici răspund unei nevoi mai profunde. Oamenii încearcă să-și regleze sistemul nervos, după ce au fost împinși să trăiască într-o stare permanentă de stres. La bază, sistemul nervos este rețeaua care leagă creierul de corp și controlează totul, începând cu respirația și digestia, până la modul în care reacționăm la pericol. Atunci când este relativ echilibrat, organismul poate trece de la starea de alertă la cea de repaus, revenind la un nivel stabil.

Problema apare atunci când acest echilibru dispare, iar corpul rămâne blocat într-o stare de tensiune continuă. Pentru mulți, primele semne nu vin în urma unui diagnostic medical, ci apar în listele online de „simptome”. Printre acestea se numără: nevoia constantă de stimulare, sentimentul permanent de urgență, dureri de cap, probleme digestive sau insomnie.

Autoliniștirea personală și alte practici de wellness

În mediul online circulă tot mai multe soluții pentru calmarea sistemului nervos, de la terapie și tratamente medicale până la practici precum mindfulness, sauna, băile reci sau așa-numitele „sound baths”. Totuși, potrivit Dazed, motivele pentru care oamenii ajung într-o stare de stres constant diferă considerabil. Pentru unii, tensiunea vine din experiențe personale dificile, pentru alții din probleme de sănătate, lipsuri materiale, discriminare sau presiuni sociale mult mai ample.

De aici apare și principala critică. În momentul în care reglarea sistemului nervos devine o obligație zilnică, ea riscă să transforme o problemă colectivă într-una strict personală. Oamenii ajung, astfel, să poarte pe umerii lor responsabilitatea pentru efectele provocate de sistemul din care fac parte. Cu alte cuvinte, ei trebuie să repare pe cont propriu daunele cauzate de munca excesivă, nesiguranța financiară sau lipsa sprijinului instituțional.

Pe de altă parte, renunțarea completă la aceste practici nu este o soluție reală. Pentru mulți, ele nu reprezintă un trend wellness, ci o formă autentică de supraviețuire emoțională. De aceea, comunitățile online în care oamenii își împărtășesc experiențele și metodele de reglare ajung să funcționeze ca un sistem informal de sprijin, mai ales acolo unde alte forme de ajutor lipsesc.

Specialiștii recomandă însă o schimbare de perspectivă. Reglarea sistemului nervos nu ar trebui privită ca o listă de sarcini de bifat, ci ca un proces care pune accentul pe siguranță și pe lucruri care ne aduc plăcere. Iar atunci când stresul devine copleșitor, când lucrurile mărunte par imposibil de gestionat și relaxarea pare de neatins, a apela la ajutor profesional rămâne un pas firesc și necesar, nu un semn de eșec.

CITEȘTE ȘI:

Alimentele care sunt la fel de periculoase ca țigările. Cercetătorii trag semnalul de alarmă

Alimentele care îți distrug creierul și te fac să gândești mai greu! Medicul Vlad Ciurea, semnal de alarmă