Pentru prima dată de la introducerea monedei unice europene, euro a depășit pragul simbolic de 5 lei la cursul oficial publicat de Banca Națională a României (BNR), marcând un moment istoric pentru economia românească. Situația tensionată de pe piața valutară a fost alimentată de contextul politic intern, imediat după încheierea primului tur al alegerilor prezidențiale. Această evoluție a cursului de schimb reflectă o reacție rapidă a pieței financiare la incertitudinile politice apărute pe fondul lipsei unui rezultat clar sau a unei perspective stabile asupra viitoarei conduceri a țării.
Cursul de referință anunțat marți de BNR indică o valoare de 5,0378 lei pentru un euro, ceea ce reprezintă o creștere de 0,0603 lei față de ziua precedentă, respectiv o apreciere de peste 1,2%. Acest salt semnificativ marchează cea mai ridicată cotație oficială a monedei europene în raport cu leul românesc de la aderarea României la Uniunea Europeană.
Pe lângă evoluția euro, și alte valute majore au cunoscut oscilații importante. Dolarul american a fost cotat la 4,4517 lei, iar lira sterlină a urcat la 5,9272 lei. De asemenea, gramul de aur a atins un nou maxim, fiind evaluat la 483,5504 lei, un indiciu clar al refugierii investitorilor în active considerate mai sigure.
Această volatilitate accentuată survine într-un moment de vulnerabilitate politică, în care investitorii reacționează cu prudență sporită. Incertitudinea cu privire la stabilitatea viitorului guvern și la direcția politicilor economice generează presiuni directe asupra monedei naționale, iar impactul se resimte rapid pe toate piețele financiare. Într-un climat caracterizat de nervozitate și lipsă de predictibilitate, investitorii străini, dar și actorii locali, își reevaluează pozițiile, ceea ce conduce la un flux crescut de cerere pentru valută și o ofertă mai restrânsă de lei.

Pe fundalul acestei situații, banca centrală a intervenit în mod activ în piață, utilizând instrumente monetare clasice pentru a absorbi lichiditatea excedentară. Scopul acestor intervenții este stabilizarea pieței și controlul volatilității. Totuși, aceste măsuri nu sunt lipsite de costuri. Creșterea dobânzilor interbancare este una dintre consecințele directe ale efortului de a menține cursul într-un interval controlabil și de a evita o depreciere abruptă a leului, care ar putea avea repercusiuni asupra inflației și puterii de cumpărare a populației.
Deși BNR nu a comunicat în mod oficial amploarea intervențiilor sale, mai multe surse din mediul economic speculează că în primele 36 de ore după alegeri, banca centrală ar fi utilizat o parte semnificativă din rezervele valutare. Unele estimări vehiculează suma de 3 miliarde de euro injectați în piață pentru a apăra leul, reprezentând aproximativ 4% din totalul rezervelor valutare ale țării. Comparativ cu alte episoade de criză, precum debutul pandemiei sau declanșarea războiului din Ucraina, magnitudinea actualei intervenții ar fi superioară, ceea ce subliniază tensiunea existentă pe piețele financiare.
