Datul cu banul, un ritual din magia veche care „cheama” spiritele

Moneda era cea mai des folosita la inceputul secolului al V-lea, avand inscriptionata pe o fata un cerc, simbolizand destinul, iar pe cealalta, o linie, simbolizand negatia, limita si raul. Fiecare rege sau conducator de armate care avea de luat o decizie importanta chema un vrajitor care sa-i dea cu banul si sa-i raspunda la intrebari.

Parapsihologii spun ca magia nu statea in ban, ci in dorinta disperata a omului de a-si afla destinul, chemand astfel, in mod inconstient, spiritele.

Duhurile care raspundeau erau numite strigoi, deoarece nu faceau parte nici din lumea celor morti si nici din cea a celor vii, fiind pedepsite sa-si petreaca eternitatea in singuratatea din purgatoriu. Oamenii de atunci care practicau magia spuneau anumite incantatii pentru ca duhul care raspundea sa nu dea un raspuns minicinos.