De ce nu e bine să iei antibiotice. Ce trebuie să ştii despre viruşi, bacterii şi rezistenţa la antibiotice

Folosite încă din anii ’40, antibioticele reprezintă un pas uriaş în evoluţia medicinii, însă prescrierea lor abuzivă a dus la dezvoltarea unor bacterii rezistente, care nu mai reacţionează la antibioticele folosite în trecut. În plus, atunci când copiii iau antibiotice riscă să se confrunte cu efecte secundare, cum ar fi durerile de stomac sau diareea ori chiar reacţiile alergice.

Pentru a înţelege cum funcţionează antibioticele, trebuie să ştiţi că există două tipuri de germeni care îmbolnăvesc oamenii: bacteriile şi viruşii. Deşi anumite bacterii şi anumiţi viruşi provoacă boli cu simptome similiare, modurile în care aceste microorganisme se multiplică şi împrăştie boala sunt diferite, spun specialiştii.

Bacteriile sunt organisme unicelulare care se găsesc oriunde, iar, de cele mai multe ori, nu fac niciun rău. În anumite cazuri sunt chiar benefice, cum este, de exemplu, Lactobacillus, care trăieşte în intestine şi ajută la digerarea alimentelor. Alte bacterii sunt, însă, nocive şi pot îmbolnăvi organismul uman, interferând cu procesele normale care au loc în corp. Antibioticele sunt eficiente împotriva bacteriilor pentru că omoară aceste organisme vii, prin oprirea creşterii şi reproducerii lor. (CITEŞTE ŞI: Beneficiile ceaiului de tei. Ajută imunitatea, previne cancerul, detoxifică organismul, reduce febra, scade tensiunea)

Pe de altă parte, viruşii nu sunt vii şi nu pot exista independent. Ei sunt particule care conţin material genetic, ascuns într-un înveliş de proteine. Viruşii cresc şi se reproduc doar după ce au invadat alte celule vii. Sistemul imunitar poate lupta cu anumiţi viruşi înainte ca ei să cauzeze îmbolnăviri, dar alţii (cum ar fi virusul răcelii) trebuie, pur şi simplu, să îşi urmeze cursul. Antibioticele nu funcţionează împotriva viruşilor.

De ce nu e bine să iei antibiotice la întâmplare

Ministerul Sănătăţii (MS) a iniţiat, de altfel, şi o campanie împotriva utilizării abuzive a antibioticelor, intitulată „Nu-antibiotice la-ntâmplare”.

În cei 75 de ani de când sunt utilizate, antibioticele au salvat sute de milioane de vieţi, au scurtat durata suferinţelor prin infecţii şi, în numeroase alte cazuri, au prevenit apariţia unor sechele ale infecţiilor, spun reprezentanţii MS.

Ei atrag, însă, atenţia că, la fel ca în cazul altor medicamente, utilizarea antibioticelor poate produce efecte nedorite. (VEZI ŞI: Beneficiile vitaminei C. În ce alimente o găseşti şi la ce te ajută)

„Candidozele şi diareea severă pot astfel de consecinţe ale unui tratament cu antibiotic. Mai mult, apare pe o scară tot mai largă rezistenţa bacteriilor faţă de antibioticele la care sunt expuse. Iar infecţiile determinate de bacteriile rezistente la antibiotice sunt mai greu de tratat, antibioticele folosite anterior nu mai sunt eficiente şi va fi nevoie de antibiotice mai toxice şi mai costisitoare; într-unele cazuri, rămân foarte puţine soluţii pentru tratamentul infecţiilor cu bacterii rezistente”, explică reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

Ei mai arată că, dacă folosim antibiotice eronat sau când nu este nevoie de ele, atunci toate aceste riscuri apar fără a avea niciun beneficiu din administrarea lor. De aceea, ar trebui să recurgem la ele doar când ne sunt de folos, în acele infecţii care răspund la tratamentul cu antibiotice.

„Pentru bacteriile care produc septicemii, rezultatele furnizate de aproape 20 de spitale din ţara noastră indică în mod constant în ultimii ani (2012-2015) niveluri ale rezistenţei mai mari decât cele din majoritatea statelor Uniunii Europene. S-au comunicat în ultimii ani cele mai mari niveluri ale rezistenţei la principalele antibiotice utilizabile pentru stafilococul auriu, pentru Pseudomonas aeruginosa (piocianic) şi unele dintre cele mai mari pentru bacterii de spital precum Acinetobacter, Klebsiella pneumoniae, dar şi pentru unii care produc infecţii în afara spitalelor: Escherichia coli (principala cauză de infec ii urinare), pneumococ (principala cauză de pneumonii, sinuzite, otite), enterococi”, explică MS.

Medicii accentuează că gripa şi răceala sunt două exemple de infecţii peste care antibioticele nu ne ajută să trecem. Aceste două boli sunt cauzate de virusuri, nu de bacterii, iar virusurile nu sunt distruse de antibiotice!

„Te vei simţi mult mai bine dacă bei mai multe lichide, te odihneşti suficient şi foloseşti medicamente care elimină simptomele. Din păcate, în multe cazuri se administrează antibiotice pentru aceste boli, ceea ce:

– nu ne va ajuta să ne vindecăm mai repede;

– ar putea face să ne simţim poate chiar şi mai rău, dacă apar efectele secundare amintite: diareea postantibiotică, candidoze etc”, mai spun reprezentanţii MS:

Câteva reguli simple de utilizare a antibioticelor

– Nu folosi antibiotice dacă nu îţi sunt prescrise de un medic. Nu insista să primeşti antibiotic dacă medicul îţi spune că nu este necesar.
– Nu păstra antibiotice pentru o viitoare infecţie şi nu folosi antibiotice rămase de la un episod anterior de boală.
– Nu lua antibiotice prescrise altei persoane şi nici nu împărţi antibioticele prescrise ţie cu alţi bolnavi, chiar dacă manifestările bolii par asemănătoare. Ar putea fi ineficient şi cu toate riscurile menţionate mai sus.
– Previno infecţiile prin spălarea regulată a mâinilor, evitarea contactului cu persoanele bolnave şi prin efectuarea la timp a vaccinurilor recomandate.
– Evită aglomerările de persoane în perioadele de epidemii de infecţii respiratorii.

Din toate aceste motive, inclusiv pentru posibilitatea de a trata eficient generaţiile viitoare, este foarte important să luăm antibiotice DOAR la recomandarea medicului, să nu sporim astfel rezistenţa bacteriilor la ele, subliniază oficialii Ministerului Sănătăţii. (NU RATA, AICI: Beneficiile apei alcaline. De la sănătatea pielii la buna funcţionare a sistemului digestiv)