Dezordinea din casă ne stresează mai mult decât credem. Ce spune Dr. Mihail Pautov despre legătura dintre haos și nivelul de cortizol?

Ordinea din jurul nostru nu este doar o chestiune estetică, ci una profund legată de sănătatea mintală și fizică. Medicul Mihail Pautov atrage atenția asupra unui aspect adesea ignorat: dezordinea din locuință este asociată cu un nivel mai ridicat de stres, măsurabil inclusiv biologic. Afirmația sa este susținută de studii științifice care arată că mediul în care trăim influențează direct hormonii stresului, în special cortizolul, mai ales în cazul femeilor.

Această idee nu este doar o observație empirică, ci se bazează pe cercetări reale din domeniul psihologiei și neuroendocrinologiei.

Dezordinea din casă și stresul

„Este dovedit științific că atunci când în casa ta este dezordine, ai un nivel crescut de cortizol, de stres. Și asta este demonstrat în studii unde s-a măsurat nivelul de cortizol în diferite case și s-a constatat că nivelul de cortizol era mai ridicat la femeile care trăiau în case dezorganizate”, afirmă medicul Mihail Pautov.

Unul dintre cele mai citate studii în acest sens a fost realizat de cercetători de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA). În cadrul acestuia, au fost analizate cupluri adulte, iar cercetătorii au evaluat atât percepția participanților asupra propriei locuințe, cât și nivelul de cortizol măsurat biologic, prin probe de salivă recoltate pe parcursul zilei.

Rezultatele au arătat că persoanele – în special femeile – care descriau locuința drept dezordonată, aglomerată sau neorganizată prezentau un nivel mai ridicat de cortizol și o scădere mai lentă a acestuia pe parcursul zilei. Acest tipar hormonal este asociat cu stres cronic, oboseală și un risc mai mare pentru probleme de sănătate pe termen lung.

De ce afectează dezordinea mai ales femeile

Un aspect important subliniat de studiu, dar și de medicul Mihail Pautov, este faptul că efectele sunt mai evidente în rândul femeilor. Explicația nu este una biologică strictă, ci mai degrabă socială și psihologică.

În multe culturi, femeile resimt o responsabilitate mai mare pentru organizarea locuinței, chiar și atunci când au un program profesional solicitant. Astfel, o casă dezordonată nu este percepută doar ca un spațiu neplăcut, ci ca un task neterminat, o sursă constantă de presiune psihică.

Creierul interpretează dezordinea ca pe un semnal de alarmă: ceva este în neregulă, ceva trebuie rezolvat. Acest mecanism menține organismul într-o stare de alertă continuă, ceea ce duce la secreție crescută de cortizol. În timp, acest lucru poate favoriza anxietatea, tulburările de somn, iritabilitatea și chiar epuizarea.

Cum influențează mediul de acasă sănătatea psihică

Cortizolul este un hormon esențial pentru supraviețuire, însă atunci când rămâne crescut pentru perioade lungi, devine nociv. Studiile arată că un nivel constant ridicat de cortizol este asociat cu: tulburări de somn, scăderea capacității de concentrare, oboseală cronică, iritabilitate și anxietate, risc crescut de boli cardiovasculare.

Dezordinea acționează ca un stimul vizual permanent, care nu permite creierului să se relaxeze complet. Chiar și atunci când nu suntem conștienți de acest lucru, mintea scanează constant spațiul și interpretează haosul ca pe un factor de stres.

Așa se explică de ce multe persoane spun că se simt mai liniștite după ce fac ordine sau după ce petrec timp într-un spațiu aerisit și organizat.

Ordinea nu este un moft, ci o formă de igienă mentală

Afirmația doctorului Mihail Pautov este susținută de date științifice reale: dezordinea din locuință este asociată cu niveluri mai ridicate de stres și cortizol, mai ales în cazul femeilor. Deși nu vorbim despre o relație strict cauzală, legătura dintre mediu și starea psihică este clară și bine documentată.

Ordinea nu ține doar de estetică sau disciplină, ci de sănătate. Un spațiu organizat ajută creierul să se relaxeze, reduce suprasolicitarea mentală și contribuie la o stare generală de bine. În acest sens, curățenia devine mai mult decât o activitate domestică: devine o formă de grijă față de propria sănătate.

Citește și: Alimentul care și-a dublat prețul în 2025, în România. 1 kg a ajuns sa coste 110 lei