Dragoș Cojocaru, fost fotbalist și antrenor, a murit. Anunțul decesului a fost făcut de Clubul CFR Cluj, care și-a exprimat regretul pe rețelele de socializare.
”Dumnezeu să te odihnească în pace, Dragoș Cojocaru! Clubul CFR 1907 Cluj își exprima regretul și profunda tristețe pentru trecerea în neființă a fostului fotbalist al echipei noastre, Dragoș Cojocaru, la vârsta de 76 de ani.
Dumnezeu să-l odihnească în pace! Condoleanțe familiei îndurerate!”, a transmis Clubul CFR 1907 Cluj.
Dragoş Cojocaru a debutat la 18 ani în Liga 1, a ajuns în „naţionala” de tineret şi apoi a fost patru ani coleg de echipă cu Jenei la Steaua. La 28 de ani a renunţat brusc la carieră şi a devenit diplomat. Apoi a urmat o strălucită carieră în avocatură şi a publicat mai multe cărţi.
„În timpul liceului am ajuns junior la Dinamo şi convocat la „naţionala” de juniori. Am jucat pe „23 August”, în faţa a 80.000 de oameni, România-Siria, în deschiderea Festivalului Mondial de Tineret din ’53! Iar la absolvirea liceului, mi s-a propus grad la Dinamo. M-am dus acasă îmbrăcat în uniformă, mama s-a făcut albă la faţă: într-o oră era în cabinetul comandantului, i-a mulţumit dar i-a spus că eu trebuie să fac facultate. Şi s-a terminat cu Dinamo!
Am vrut să fac facultate, dar tata luptase împotriva URSS, nu erai primit la Bucureşti. Am ajuns la 18 ani să debutez în prima ligă la Viitorul Reghin, am jucat 6 luni, apoi la U Cluj, vreme de doi ani. La Cluj m-am dus tocmai pentru că au făcut ce-au făcut şi m-au înscris la Facultatea de Drept”, povestea Dragoș Cojocaru.
La sfîrşitul anilor ’90, Cojocaru a revenit pentru un an în antrenorat, într-o destinaţie neaşteptată: Nigeria!
„Am pregătit echipa de primă ligă United Udoji, am ajuns în Africa pentru că fiica mea avea o firmă de montat lifturi acolo”, explică fostul stelist. Experienţa a devenit subiectul uneia din cărţile sale: „Primeam 3.000 de dolari pe lună, dar era jale! Un meci a durat două ore, jucat la lumina farurilor de motocicletă pînă a cîştigat cine trebuia. Fotbaliştii mei erau de o lene incredibilă, fentau antrenamentele invocînd că aparţin fiecare unui cult cu zeci de sărbători!”.
Dragoș Cojocaru a copilărit în Fălticeni şi vreme de trei ani a fost coleg de cameră şi de bancă în primii ani de gimnaziu cu marele poet Nicolae Labiş!
„Familia lui a venit din Mălini să-l dea la şcoală, dar la internat nu-l primeau pentru că provenea din familie de chiaburi, aşa că a stat în gazdă la noi. l puneam în poartă, pentru că n-avea treabă cu fotbalul. În seara cînd a murit Labiş, mama conducea la Gara de Nord o prietenă, care a alunecat sub tren şi s-a rănit. Mama a însoţit-o la spital şi l-a văzut pe Nicu, abia îl aduseseră după accidentul de tramvai. A fost uluitor cum mama a ajuns să-l vegheze, după ce în copilărie îi fusese a doua mamă!”, mai spunea Dragoș Cojocaru.
12 ani a fost Dragoş Cojocaru decan al Baroului Braşov, pînă în 2009 atunci când s-a pensionat.