Infernul din Grecia, explicat: cum s-a ajuns la scene apocaliptice în stațiunea de vis pentru români

Mai multe incendii de vegetație au izbucnit recent în Grecia și au transformat stațiunile turistice din preajma Atenei, cândva pline de viață, în niște cimitire uriașe, cu aspect apocaliptic. Incendiile, care încă nu au fost stinse, au rănit peste 200 de oameni și au ucis mai mult de 80, scru cei de la Playtech.

Tragedia a fost numită de ministrul de interne al Greciei, Panos Skourletis, „un dezastru de proporții biblice”, potrivit Sky News. Niște salvatori au găsit într-un loc cadavrele a 26 de adulți și copii, îmbrățișați într-o ultimă încercare de a se proteja împotriva flăcărilor, la o distanță foarte mică de apă, după cum arată Vice News.

Imaginile prin satelit arată cât de gravă este situația din Grecia. Fotografia de mai jos a fost făcută cu sateliții de la Programul de Observație a Pământului, condus de Uniunea Europeană, iar în eele poți vedea flăcările și fumul gros de deasupra Greciei.

Incendiile pot apărea în mod natural în sălbăticie, pornind fie de la căldura soarelui, fie de la fulgere. Totuși, experții spun că aproape 90% din focurile din sălbăticie sunt pornite de oameni. Printre cauze se numără cărbunii de la grătar, țigările aprinse aruncate și, uneori, priomanii. Atâta timp cât există oxigen și combustibil, flăcările se pot răspândi rapid.

În cazul Greciei, iarna și primăvara fuseseră deja extrem de uscate, lucru ce a lăsat vegetația într-un stadiu inflamabil, conform lui Thomas Smith, profesor asistent de geografie a mediului la London School of Economics and Political Science. Pe lângă lipsa precipitațiilor, vântul joacă și el un rol crucial în impactul pe care îl are un asemenea incendiu. „Cenușa arzândă poate călători destul de departe și să pornească noi focuri care să se extindă pe kilometri întregi dacă sunt suficient de mari”, a zis Smith.

Incendiile de vegetație de suprafață – care ard doar la nivelul solului – nu sunt atât de periculoase, pentru că se extind greu și sunt mai ușor de controlat. În unele cazuri, sunt utile, pentru că ajută plantele să se regenereze, conform lui Catherlijne Stoof, expertă în focurile de sălbăticie din Olanda.

Probleme apar atunci când flăcările ajung la crengile copacilor – în acele cazuri, focul este greu de oprit, iar situația actuală din Grecia demonstrează acest lucru.

Odată ce focurile trec de zona pădurilor și ajung în oraș, pericolul devine mai mare ca oricând. În Grecia, mașinile de pe drum au luat foc mult mai repede decât copacii de lângă ele, din cauză că erau mult mai inflamabile.