„Din actul de sesizare rezultă că în vara anului 2013, în restaurantul (…) din Bucureşti, (…) i-a dat lui Arsene Ionel (în acea perioadă preşedinte (…) Neamţ şi deputat din partea aceleiaşi formaţiuni politice) suma de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-şi exercite indirect influenţa asupra lui (…), (…) Agenţiei Naţionale de Integritate – ANI, cu scopul de a-l declara incompatibil pe (…) (în acea perioadă (…) şi preşedintele (…) Neamţ)”, se arată în referatul procurorilor. Banii i-ar fi fost, aşadar, daţi lui Ionel Arsene pentru a interveni ca politicianul şi milionarul Culiţă Tărâţă, cu afaceri în agricultură, să fie declarat incompatibil de către ANI. Între timp, „fermierul” Culiţă Tărâţă a şi murit, pe 22 noiembrie 2014, el având la momentul decesului său o avere estimată la 130 de milioane de euro.

Ionel Arsene dorea, la rândul său, potrivit procurorilor, înlăturarea lui Culiţă Tărâţă din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ. Ulterior Ionel Arsene a şi preluat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, pe care o deţine şi în acest moment. „Pe fondul neînţelegerilor politice, atât (…) cât şi Arsene Ionel doreau înlăturarea din funcţia publică a lui (…) În aceste condiţii, între (…) şi Arsene Ionel au avut loc mai multe discuţii atât în mun. Piatra-Neamţ, cât şi în Bucureşti cu privire la modalităţile de atingere a scopului comun, fiind identificată posibilitatea (expusă de Arsene Ionel) ca (…) să fie declarat incompatibil sau în conflict de interese de către Agenţia Naţională de Integritate – ANI. (…) În urma discuţiilor purtate între (…) şi Arsene Ionel (la unele discuţii a participat şi (…), persoană care de asemenea urmărea îndepărtarea din funcţiile publice a lui (…), însă interesul acestuia era exclusiv unul de afaceri), în anul 2013, într-un restaurant din Bucureşti, (…) i-a dat lui Arsene Ionel suma de 100.000 euro. Suma a fost adusă de către fiul lui (…), (…), la cererea celui dintâi. Arsene Ionel a afirmat că suma de bani va fi remisă numitului (…), în acea perioadă (…), persoană care la rândul său urma să remită banii lui (…), pentru ca acesta în calitate de (…) al ANI să constate nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor de către (…). Arsene Ionel a afirmat că legătura cu (…) era asigurată prin intermediul unei consiliere personale, persoană care îl cunoştea în mod direct pe (…) întrucât (…)”, mai arată procurorii. (VEZI ŞI: Sâmbătă seara, băieţii se dau bine cu bossul Guvernului: vin roze, fructe de mare, trei doamne bine, totul la cel mai scump restaurant din România. Un fost condamnat la 3 ani i-a plătit cina luxuriantă Premierului Grindeanu)

În cele din urmă, tentativa de înfundare a lui Culiţă Tărâţă a eşuat, aşa cum se arată în referatul procurorilor, iar cel care i-ar fi dat cei 100.000 de euro lui Ionel Arsene i-a solicitat fiului său să îi ceară înapoierea banilor lui Ionel Arsene. Arsene ar fi restituit 20.000 de euro din cei 100.000, iar cel care i-ar fi dat şpaga de 100.000 de euro, potrivit procurorilor, ar fi luat legătura cu Arsene pentru a-i cere toţi banii. Arsene i-ar fi spus că nu îi are deoarece i-a oferit pentru a fi declarat incompatibil Culiţă Tărâţă, promiţându-i, în schimb, acestuia o lucrare. „După (…), (…), i-a solicitat fiului său, (…), să-i ceară lui Arsene Ionel restituirea sumei de 100.000 euro întrucât scopul pentru care primise această sumă nu fusese atins. Tot la solicitarea lui (…), (…) (persoană din anturajul lui (…)) s-a întâlnit cu Arsene Ionel la Aeroportul Otopeni şi i-a transmis acestuia că (…) îi cere restituirea banilor prin fiul său, (…). Urmare a acestui demers, Arsene Ionel i-a restituit lui (…) suma de 20.000 euro. După ce (…) – (…) a luat legătura cu Arsene Ionel şi i-a solicitat şi diferenţa de bani. Arsene Ionel a motivat că nu are suma de bani în numerar (afirmând că banii primiţi în 2013 au fost daţi mai departe pentru atingerea scopului) dar pentru restituirea unei părţi din suma datorată va face demersuri astfel încât firmei (…), controlată de (…), să-i fie atribuită o lucrare de către Primăria (…), jud Neamţ. Din profitul ce urma a fi obţinut, (…) urma să-i dea şi lui (…) o parte, fără a fi stabilită o sumă anume. În anul 2015 (…) era primarul comunei (…) şi o persoană apropiată atât de Arsene Ionel cât şi de (…). Ulterior, între (…) şi (…) au avut loc discuţii în legătură cu suma de bani promisă, însă cel din urmă a motivat că nu a obţinut profit întrucât (…) a subcontractat o parte din lucrări unei firme controlate de Arsene Ionel, firmă care a supraevaluat lucrările. (…) În perioada iunie-noiembrie 2017, între (…), (…), (…), (…) şi Arsene Ionel au avut loc mai multe discuţii în legătură cu restituirea ”datoriei” de către Arsene Ionel, înţelegerea ilicită dintre (…) şi Arsene Ionel şi provenienţa banilor”, arată procurorii.

Ionel Arsene, poreclit „Deputatul-şosetă” după un scandal sexual

Ionel Arsene a fost implicat într-un scandal sexual în 2014. Mai multe publicaţii locale din Neamţ au dezvăluit o filmare în care susţineau că se afla deputatul PSD Ionel Arsene. Porecla de „Deputatul-şosetă” i-a fost dată deoarece bărbatul din imaginile respective avea pe el doar şosete. Ionel Arsene a negat că s-ar fi aflat el în imaginile respective.

”Condamn modul mizerabil în care s-a încercat discreditarea mea şi a activităţii mele. Folosirea unor astfel de mijloace arată că, pentru unii dintre adversarii mei, obiceiurile vechi nu dispar niciodată. Calomnia şi minciuna sunt instrumente care arată slăbiciunea celor care au ales să le utilizeze. Fără argumente reale şi solide, unii dintre adversarii mei politici, din disperare, au ajuns să folosească trucaje video în încercarea de a-mi păta imaginea publică. Doresc să le transmit un mesaj foarte clar: nu mă voi lăsa intimidat de nimeni! Am încredere în ceea ce fac în slujba cetăţenilor, ca reprezentant în Parlament al judeţului Neamţ, şi în deciziile mele în calitate de preşedinte al unei organizaţii de partid. Voi lupta întotdeauna împotriva celor ca ei, cei care nu au curaj să iasă public şi să lupte cu argumente, dar aleg să o facă mizerabil, prin atacuri josnice şi lipsite de onoare.

Este regretabilă implicarea a două instituţii de presă în această acţiune de discreditare. Sunt un susţinător al libertăţii presei, dar cred cu tărie că jurnaliştii trebuie să fie responsabili pentru acţiunile lor în faţa opiniei publice. Nu au voie să se joace cu destinele oamenilor! Nu au voie să permită să fie folosiţi în asemenea acţiuni îndreptate împotriva unor persoane. Rolul presei este de a informa oamenii, nu de a distruge vieţi pentru patronii de presă sau alţi beneficiari. De aceea, voi folosi toate mijloacele legale pentru a aduce în faţa justiţiei pe cei implicaţi în atacul abject la adresa mea. Cei responsabili trebuie să dea socoteală pentru acţiunile lor şi sper ca această situaţie să devină un exemplu pentru aceia care vor mai încerca pe viitor să facă astfel de gesturi condamnabile.

Sunt soţul unei femei minunate şi tatăl unui copil extraordinar. Regret profund că numele meu a fost implicat într-o asemenea acţiune calomnioasă. Timpul petrecut în politică m-a învăţat că te poţi aştepta la orice, dar familia nu trebuie să sufere din cauza celor fără onoare şi ruşine care au putut gândi un asemenea atac la adresa mea. Şi sunt convins că, la fel ca mine, nemţenii îşi preţuiesc familiile şi pe cei dragi şi vor fi alături de mine pe parcursul acestor evenimente. Pentru că cei care au făcut aşa ceva sunt în stare de orice. Ieri am fost eu, mâine poate fi altcineva care le stă în cale. Nu trebuie să le mai permitem să ne polueze spaţiul public cu ura lor, cu lipsa lor de onoare şi de moralitate. Pentru binele nostru şi pentru valorile care ar trebui să guverneze vieţile noastre, ale tuturor”, susţinea la momentul respectiv Ionel Arsene.

(N.D.)