Mănăstirea Curtea de Argeș: istorie, legenda Meșterului Manole și ce poți vizita în împrejurimi

Mănăstirea Curtea de Argeș a fost sfințită în urmă cu peste 500 de ani. Lăcașul de cult a devenit celebru prin asocierea ce celebra legendă a Meșterului Manole. A fost necropolă domnească și apoi regală, dar și ctitorie a sfântului Voievod Neagoe Basarab, domn al Țării Românești. Iată tot cum ajungi aici, dar și ce alte obiective turistice poți vizita în împrejurimi.

Mănăstirea Curtea de Argeș – cum ajungi

Mănăstirea Curtea de Argeș se află în municipiul Curtea de Argeș, județul Argeș, la adresa Strada Basarabilor nr. 1.

Mănăstirea este situată în apropierea centrului orașului Curtea de Argeș și poate fi vizitată ușor atât cu mașina, cât și cu trenul.

Dacă vii din București, poți ajunge ușor la mănăstire pe autostrada A1 București – Pitești, apoi continui pe DN7C Pitești – Curtea de Argeș. Distanța totală este de aproximativ 146 km.

Din Pitești, poți merge pe DN7C către Curtea de Argeș, distanța fiind de aproximativ 36 km.

Din Râmnicu Vâlcea, poți ajunge pe DN73C Râmnicu Vâlcea – Curtea de Argeș. Ai de parcurs o distanță de aproximativ 37 km.

Din Câmpulung Muscel, se poate circula pe DN73C către Curtea de Argeș, iar distanța este de 45 km.

Din Brașov, traseul este DN73 Brașov – Rucăr – Câmpulung, apoi DN73C către Curtea de Argeș.

Accesul se poate face și pe DN7C Transfăgărășan, însă acest traseu este deschis doar în sezonul cald.

Mănăstirea Curtea de Argeș se află la aproximativ 79 km de Horezu, 115 km de Râșnov și 146 km de Târgu Jiu.

Dacă nu ai mașină proprie, poți lua trenul, care oprește în gara Curtea de Argeș. De aici, poți ajunge la mănăstire în câteva minute cu taxiul sau autobuzul local.

Istoric

Curtea de Argeș are o istorie îndelungată care se leagă de începuturile organizării statale a Țării Românești. Conform vechilor legende, orașul ar fi fost întemeiat în anul 1290 de Negru Vodă, după ce acesta a coborât din munții Făgăraș.

Documentele arată că în această zonă s-a aflat curtea domnitorului Basarab I, considerat întemeietorul Țării Românești. În anul 1330, orașul a fost distrus după o expediție militară condusă de regele maghiar Carol Robert de Anjou, care s-a terminat cu înfrângerea acestuia la Posada.

După această bătălie, curtea domnească a fost mutată temporar la Câmpulung-Muscel, dar a revenit la Curtea de Argeș în timpul domniei lui Nicolae Alexandru, fiul lui Basarab I.

În 1359, Nicolae Alexandru a înființat aici Mitropolia Ungro-Vlahiei. În aceeași perioadă a fost construită Biserica Sfântul Nicolae, cunoscută și ca Biserica Domnească, care a devenit prima necropolă a domnitorilor români dintre Carpați și Dunăre. Tot atunci a fost ridicată și Biserica Sân-Nicoară, despre care se spune că a fost ctitorită de Doamna Margareta, mama voievodului.

Mai târziu, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, curtea domnească a fost mutată la Târgoviște, dar Curtea de Argeș a rămas un important centru religios și cultural.

În 1512, Neagoe Basarab a devenit domn al Țării Românești, iar în 1515 a început construcția Mănăstirii Curtea de Argeș, pe locul vechii mitropolii. Lucrările s-au încheiat în anul 1517, iar mănăstirea a devenit una dintre cele mai cunoscute construcții religioase din spațiul românesc.

A fost sfințită la 15 august 1517, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, care a devenit și hramul bisericii. La ceremonie au participat domnitorul Neagoe Basarab, familia sa, boieri ai țării și Patriarhul Constantinopolului, însoțit de numeroși reprezentanți ai Bisericii.

În anul 1526 au fost finalizate picturile interioare ale bisericii, realizate cu contribuția zugravului Dobromir.

De-a lungul timpului, mănăstirea a trecut prin perioade dificile. De exemplu, în 1611 a fost jefuită de oastea principelui Gabriel Bathory. Mai apoi, domnitorii Matei Basarab și Șerban Cantacuzino au restaurat biserica și au refăcut o parte din bunurile pierdute. Războaiele dintre ruși și turci din secolul al XVIII-lea au adus și ele alte pagube.

La începutul secolului al XIX-lea, biserica a fost afectată de cutremure și incendii, având nevoie de noi reparații.

Lucrări importante de restaurare au avut loc între anii 1875 și 1886, la cererea regelui Carol I. Proiectul a fost realizat de arhitectul francez André Lecomte du Noüy. Tot atunci s-au amenajat parcul mănăstirii și palatul episcopal.

Mănăstirea restaurată a fost resfințită la 12 octombrie 1886.

Arhitectura

Ca arhitectură, biserica este construită din piatră și formă de cruce. Pronaosul este susținut de 12 stâlpi interiori, care simbolizează cei 12 apostoli și are rol de necropolă, un loc în care sunt înmormântați oameni importanți.

Fațadele sunt decorate cu elemente ornamentale, iar turlele sunt printre cele mai apreciate elemente ale construcției și sunt decorate frumos.

În interiorul mănăstirii se află mormintele lui Neagoe Basarab, ale membrilor familiei sale, precum și mormintele regilor României: Carol I și regina Elisabeta, Ferdinand și regina Maria.

În apropierea bisericii a fost construită și Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, în care se află morminte ale familiei regale din perioada modernă.

Astăzi, Mănăstirea Curtea de Argeș rămâne unul dintre cele mai populare obiective turistice din zonă și mii de pelerin vin anual aici pentru a se ruga.

Legenda Meșterului Manole

Conform tradiției populare, construcția mănăstirii nu putea fi finalizată, deoarece zidurile ridicate ziua se dărâmau noaptea.

Pentru ca lucrările să fie duse la capăt, meșterul Manole ar fi fost nevoit să își zidească soția, Ana, în pereții mănăstirii.

După ce construcția s-a încheiat, se spune că meșterii au rămas blocați pe acoperiș și au încercat să coboare cu aripi improvizate din șindrilă, dar au murit. În locul unde a căzut Manole ar fi apărut un izvor, care astăzi este cunoscut drept Fântâna lui Manole.

Program de vizitare și informații utile

Mănăstirea Curtea de Argeș se află la adresa Bulevardul Basarabilor, nr.1, Curtea de Argeș.

Programul de vizitare, vara, este de la 8:00 la 20:00, iar iarna de la 9:00 la 17:00.

Există și o taxă de vizitare, care se plătește înainte de a intra aici. Suma este modică.

Obiective turistice din apropiere

Dacă te afli în Curtea de Argeș, profită de acest lucru și vizitează mai multe obiective turistice din apropiere. Dacă ești cu mașina personală, poți merge pe Transfăgărășan sau poți vizita Barajul și Lacul Vidraru. Iată câteva obiective turistice de vizitat în apropiere.

Transfăgărășan

Transfăgărășanul este considerat cel mai spectaculos drum din România și trebuie neapărat vizitat, dacă nu ai făcut-o până acum. Aceasta este una dintre principalele rute care leagă sudul României de Transilvania.

Drumul a fost finalizat în 1974 și asfaltat în 1980. Are o lungime de 152 de kilometri, dintre care aproximativ 90 de kilometri traversează zona montană. Dacă ajungi la cel mai înalt punct al drumului, vei întâlni Cabana Bâlea, la o altitudine de 2042 de metri. Peisajul este spectaculos de aici și merită să urci pentru aerul curat și frumusețea locului, în special pe timp de vară.

Barajul și Lacul de acumulare Vidraru

Lacul de acumulare Vidraru este de-a lungul drumului Transfăgărășan și este una dintre cele mai populare atracții turistice. Lacul este ideal pentru un popas relaxant, iar pe malurile sale poți face camping.

Momentan, lacul este gol, însă zona merită vizitată pentru frumusețea împrejurimilor și natura care înconjoară barajul și lacul.

Curtea de Argeș

Orașul din nord-vestul județului merită vizitat pe de-a întregul, dacă ai timp. Aflat la poalele Munților Făgăraș, orașul este traversat de Făgărășan și are unele dintre cele mai valoroase monumente bizantine din România. Vizitează-i toate cotloanele și bucură-te de ce are de oferit acest oraș frumos.

Pitești

Și reședința județului Argeș, Pitești, este un loc frumos de vizitat. Nu rata Fântâna Muzicală, un loc unic în Europa de Este. Fântâna arteziană din Piața Primăriei are 1000 de guri de ape fixe și mobile și 24 de proiectoare colorate care se schimbă în funcție de tonalitatea muzicii interpretate de orchestra Filarmonicii din Pitești. Vizitează Biserica Sf. Mina, ctitorită de Ioan Norocea de Pitești și Sebeș.

Citește și: Mănăstirea Voroneț. Cum ajungi, ce poți vedea și istoria unui loc unic în România

Citește și: Drumul din România mai frumos ca Transfăgărășanul și Transalpina. Puțini români îl știu