Masă caldă pentru copii la şcoală! Ce vor mânca elevii în loc de corn şi lapte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Suportul alimentar constă într-o masă caldă sau un pachet alimentar pentru fiecare elev/preşcolar, prin raportare la infrastructura necesară servirii mesei în unitatea şcolară.

Din toamnă, copiii din învăţământul preşcolar şi elevii din 50 de şcoli de stat vor primi, timp de un an, un pachet alimentar sau o masă caldă pe zi. Valoarea acesteia va fi, potrivit unui proiect al Ministerului Educaţiei, de 7 lei, iar variantele de meniu au fost avizate de Institutul Naţional de Sănătate.

Pachetul alimentar va conţine produse de panificaţie, produse din carne şi/sau brânzeturi/derivate din lapte, legume, la care se adaugă un fruct. Data-limită de consum a produselor distribuite către unităţile şcolare în regim de catering va fi în ziua producerii, pentru masă caldă, respectiv de 24 de ore pentru sandviciuri.

Iată ce ar putea primi copiii de mâncare la şcoală, potrivit documentelor adoptate de Guvernul României:

1. Ciorbă de legume
2. Supă de pui cu legume
3. Ciorbă de văcuţă cu legume
4. Legume cu piept de pui la grătar
5. Mâncare de mazăre cu piept de pui
6. Pilaf cu legume şi ficăţei de pui
7. Piure de morcov cu grătar de pui
8. Piure de cartofi cu piept de curcan
9. Mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor
10. Ghiveci de legume cu pui
11. Orez cu legume şi pui la tava
12. Sufleu de broccoli cu brânză
13. Cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar
14. Tocană de legume cu orez brun
15. Piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume
16. Omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) şi brânză telemea
17. Sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor
18. Dovlecel umplut cu brânză la cuptor
19. Ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani)
20. Macaroane cu brânză
21. Cartofi frantuzeşti (la cuptor cu brânză şi ou)
22. Quinoa cu legume
23. Sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată)
24. Sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoşar, varză, morcov).
25. Salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală)

Pentru prepararea alimentelor ce vor ajunge la copii trebuie să se ţină cont de următoarele principii:

1. Nu se adaugă aditivi alimentari, conservanţi sau orice alt tip de potenţiatori de arome şi gust.
2. Uleiul necesar preparării se utilizează o singură dată, fiind un ulei de calitate superioară.
3. Ceapa pregatită în prima fază a etapei de gătire nu se prăjeşte ci se înăbuşeşte cu apă.
4. Sarea utilizată nu trebuie să conţină antiaglomeranţi sau orice alt aditiv.
5. Evitarea asocierii alimentelor din aceeaşi grupă la felurile de mâncare servite (de exemplu, la micul dejun nu se va servi ceai cu pâine cu gem, ci cu preparate din carne sau cu derivate lactate; în schimb se poate folosi lapte cu pâine cu gem sau cu biscuiţi; la masa de prânz nu se vor servi felul 1 şi felul 2 preponderente cu glucide – cereale, ca de exemplu, supa cu găluşte şi friptura cu garnitură din paste făinoase, ci din legume);
6. Evitarea mâncărurilor care solicită un efort digestiv puternic sau care au efect excitant ori a căror combinaţie produce efecte digestive nefavorabile (cum ar fi iahnie de fasole cu iaurt sau cu compot);
7. Nu se vor permite mâncărurile gen tocături prăjite. Ouăle se recomandă a fi servite ca omletă la cuptor şi nu ca ochiuri româneşti sau prăjite;
8. Se recomandă îmbogăţirea raţiei în vitamine şi săruri minerale prin folosire de salate din crudităţi şi adăugare de

Potrivit hotărârii de Guvern, suportul alimentar constă, după caz, într-o masă caldă sau într-un pachet alimentar, după cum urmează:

a) masă caldă, preparată în regim propriu, pentru unităţile de învăţământ în care există cantină cu avize de funcţionare, înregistrată sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, şi spaţiu adecvat de servire a mesei;
b) masă caldă, în regim catering, pentru unităţile de învăţământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, dar în care există un spaţiu de servire a mesei sau un alt spaţiu amenajabil în acest scop;
c) pachet alimentar, pentru unităţile de învăţământ în care nu există nici cantină şi nici spaţiu amenajabil în scopul servirii mesei.

Programul de servire a mesei şi timpul alocat acestei activităţi sunt stabilite de către conducerea fiecărei unităţi de învăţământ în parte, în funcţie de numărul de elevi, de orarul şcolii şi de particularităţile specifice.

Desfăşurarea programului va fi făcută de inspectoro desemnat de Inspectoratul şcolar, recomandarea Guvernului fiind ca acesta să fie inspectorul cu atribuţii pentru educaţie incluzivă. Totodată, conducerea unităţii de învăţământ va desemna un coordonator local de program care poate fi din categoria personal didactic, didactic-auxiliar sau nedidactic, iar în unităţile de învăţământ care funcţionează cu structuri şcolare arondate, se va desemna câte un responsabil la nivelul fiecărei structuri.