Obiceiuri si traditii de Paste

Învierea Domnului este considerată cea mai importantă sărbătoare din calendarul creștin. În cele trei zile de Paște, familia se unește și este un bun prilej de liniște, să îți faci planuri noi și bucurie. Asta pentru că Iisus Hristos a Înviat, dar și pentru că păcatele noastre au fost iertate și pentru că începem un nou ciclu al vieții. Fiind o zi atât de specială, de-a lungul sutelor de ani s-au strâns tot atâtea obiceiuri de Paște. Multe dintre ele sunt respectate cu sfințenie chiar și în zilele noastre.

În trecut, oul era un simbol păgân ce marca celebrarea Noului An, la echinocțiul de primăvară. În această zi, oamenii își trimiteau ouă viu colorate în semn de afecțiune. În creștinism, oul vopsit sau încondeiat își transferă semnificațiile în domeniul religios, fiind în continuare un simbol al Învierii și rodirii. Ouăle roșii amintesc sacrificiul făcut de Iisus Hristos pentru omenire.

Există mai multe legende legate de obiceiul vopsirii ouălor în cultură românească. Cea mai populară dintre ele spune că Maica Domnului, care venise să-și plângă fiul răstignit, a așezat coșul cu ouă lângă cruce și acestea au fost înroșite de sângele care picură din rănile lui Iisus. Deși înainte nu se acceptă că oule să aibă altă culoare în afară de cea roșie, acum lucrurile s-au mai schimbat, iar mamele și copiii le colorează cu verde, galben sau albastru.

Ce a găsit Oana PELLEA pe scaunele de la teatru. „Eu am strâns...

Armata OBLIGATORIE în România!? Anunțul care îi tulbură pe români

Traditii si obiceiuri de Paste in Romania

• Lumânarea de la Înviere trebuie păstrata în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale, supărări.
• Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. În vechime oamenii aduceau cocoşi la slujba de Înviere, pe motiv că aceluia căruia îi va cânta primul cocoşul în acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocoşii erau daţi de pomană săracilor.
• În Duminica Învierii, există obiceiul că oamenii să se îmbrace cu haine noi, semnificație a primenirii trupului și a sufletului. Pentru unii însă, înnoirea o reprezintă venirea primăverii. Înainte de a va îmbrăca, în dimineață zilei Învierii, puneți într-un ibric apă rece, un ou și un ban de argint și spălați-vă cu această apă pe față. Astfel, potrivit tradiției populare, veți fi roșu în obraji că oul, tari ca argintul și veți avea belșug.
• În dimineaţa Paştelui e bine să priveşti prima dată într-o cofa cu apă neîncepută. Se spune că vei avea vederea buna în restul anului.
• De asemenea, conform tradiției, în prima zi de Paşti nu se mănâncă oul cu sare, se spune că transpiri tot anul.
• Mielul este simbolul Mântuitorului Iisus, care a fost sacrificat ca să salveze omenirea.
• Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an.
• De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi.

Obiceiuri de Paste in Bucovina

• În Bucovina și Banat, oamenii se săruta între ei, imediat după Înviere. Pe Valea Jiului, când preotul și soborul cântă „Si unii pe alții se imbratiseaza”, cei prezenți se strâng în brațe și-și dau unul altuia mână.
• De asemenea, tot în zona Bucovinei, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotnița și spălă limba clopotului cu apa neîncepută. Cu această apa se spăla pe față în zorii zilei de Paști ca să fie frumoase tot anul și astfel, așa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, așa să alerge și feciorii după ele.
• În Bucovina e obiceiul ca, în noaptea Învierii, să se lase luminile aprinse în toată casă și în curte, ca să fie luminată gospodăria, în cinstea luminii pe care a adus-o Hristos în lume prin Învierea Sa.
• Se spune că în prima zi de Paști nu e bine să mănânci ouă roșii, pentru că tot anul „îți va mirosi gură ca oul clocit” sau că e bine să mănânci ouăle nesărate, căci altfel ți se vor roși mâinile. În ziua de Paște se spune că nu e bine să dormi, că-ți ia strigoiul anafura dintre dinți, o vinde diavolului și nu mai ai noroc în casă.
• Despre usturoiul sfințit se spunea că nu se strică; dar acesta se folosea și la alungarea strigoilor sau pentru tămăduirea celor bolnavi de vătămătură.

Obiceiuri de Paste in Moldova

• Spre deosebire de alte zone, în Moldova, în noaptea de Înviere pe lânga slujba în care se cântă „Hristos a Înviat”, credinciosii marcheaza momentul cu împuscaturi sau pocnitori. Acestea au rolul de alunga spiritele rele.
• Potrivit traditiei, baietii care au sentimente pentru fetele nemaritate trebuie sa mearga la casele lor si sa le ofere un ou rosu.
• Tot în aceasta noapte, fetele nemaritate merg la biserica si spala clopotnita cu apa neînceputa, iar dimineata se spala cu ea pe fata pentru a fi îndragite de baieti neînsurati din sat.
• În Câmpulung Moldovenesc, oamenii se strâng dis-de-dimineata în curtea Bisericii, se aseaza în forma de cerc, purtând lumânari aprinse în mâna si asteapta venirea preotului pentru a le sfintii bucatele din cosul pascal.
• Fiecare credincios are câte un cos pregatit dupa orânduiala stramosilor. Cosul este acoperit cu un prosop tesut cu modele specific zonei, iar în el sunt asezate pe o farfurie simbolurile bucuriei pentru tot anul precum: seminte de mac, sare, zahar, faina, ceapa si usturoi.
• Semintele de mac sunt aruncate în râu pentru a alunga seceta, sarea trebuie pastrata peste an pentru a aduce belsug, zaharul este folosit la vitele bolnave, se spune ca are puteri miraculoase, faina pentru ca rodul grâului sa fie bogat, iar ceapa si usturoiul au rol de protectie împotriva insectelor, potrivit favorittv.ro. Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, brânza, bani, flori, sfecla rosie cu hrean si bineînteles ouale rosii.

Obiceiuri de Paste in Oltenia

• În dimineață de Paști, după ce credincioșii vin de la Biserică cu lumânarea aprinsă nu au voie să între în casă până nu se culege din grădină iarbă verde și se pune pe scările casei.
• În această zi, se spune că sufletele celor trecuți în neființă se întorc la casele lor, iar în fiecare gospodărie este aprins focul pentru cei morți.
• Masă de Paști trebuie să fie încărcată cu bucățele tradiționale. Pe lângă ouă roșii gospodinele mai pregătesc și faimoasa ciorbă de bureți, cunoscută în alte zone că ciorbă de miel.
• În zonă Olteniei, bărbații încondeiază ouăle. Este una dintre cele mai reprezentative tradiții practicate. Tot aici, ouăle sunt dăruite la masă de Paște de către fini, nașilor, iar feciorii le oferă fețelor la horă satului.
• În a două zi de Paști, fetele se îmbrăca cu zavelci, marame lucrate și poale. Acestea își demonstrau măiestria în domeniul țesutului și a cusutului în față întregului sat.

Obiceiuri de Paste in Maramures

• În ținutul Făgărașului, sărutarea și îmbrățișarea sunt considerate nu doar semne de bucurie, ci și de pace. În Banat, această datină înseamnă iubire, frăție, uitarea oricărei supărări. Se crede că cei care se îmbrățișează în ziua de Paște se vor întâlni pe lumea cealaltă.
• Un alt ritual străvechi specific Sarbartorilor Pascale spune că în seară Învierii trebuie să punem într-un lighean cu apa un ou roșu și o monedă de argint. Dimineață, toată familia se va spăla cu acea apa pe față, pe rând, dând cu oul roșu pe obraz și spunând: „Sa fiu sănătos și obrazul să-mi fie roșu că oul. Toți să mă dorească și să mă aștepte așa cum sunt așteptate ouăle roșii de Paște. Să fiu iubit că ouăle în zilele Pastilor”. După aceea, se ia monedă de argint și se trece peste față: „Sa fiu mîndru și curăț că argintul”.
• În Maramureș, dimineață primei zile de Paște începe cu sosirea copiilor la casele prietenilor și vecinilor pentru a vești Învierea Domnului. Fiecare gazdă le oferă câte un ou roșu, tradiția fiind asemănătoare celei a colindatului din preajmă Crăciunului. De asemenea, se spune că pentru a alungă discordia, trebuie că prima persoană care calcă în casă în dimineață de Paște să fie un bărbat.
• În Transilvania se lasă cu haine ude. Obiceiul stropitului, preluat de la vecinii unguri, presupune că băietii imbrăcati în haine tradiționale să meargă în familiile în care există cel puțin o fată, pe care o udă cu parfum, pentru a nu se veșteji. În schimbul acestui serviciu, fețele le oferă feciorilor ceva de băut. Evident, fetele stropite de Paște vor avea noroc tot anul, în timp ce băietii care uită de această datină vor fi urmăriti negreșit de ghinion!

Obiceiuri de Paste in Dobrogea

• După slujba de Înviere de la miezul nopții are loc prima masă de Paște în familie. Totodată gospodinele cântă în timp ce așează pe masă bunătățile pregătite.
• În a doua  zi de Paște, finii merg în vizită la nași, unde duc bucate alese (o sticlă de vin, un cozonac sau un tort) pentru a sărbători împreună Paștele.
• O tradiție foarte importantă este că, în Noaptea de Înviere, la oră 12 se stinge lumina în Biserică, iar credincioșii vin și iau lumina de la preot după care o duc acasă. Tot în această noapte, la sfârșitul slujbei se oferă pască înmuiată în vin.
• În prima zi de Paște, imediat cum se trezesc, credincioși se spăla pe mâini și pe față după care trebuie să-și facă semnul cruci de trei ori și să ia o bucată din pască înmuiată în vin, apoi, ciocnesc ouă roșii.
• Paparuda este un obicei Dobrogean și se desfășoară în a treia zi de Paști. Acesta constă în stropirea cu apa a unui alai de tinere sau de femei bătrâne împodobite cu flori sau cu ramuri verzi. Alaiul este format din tineri mascați. Femeile se înfășoară în ghirlande de boz, brusture sau fag și umblă prin sat de la casă la casă și prin cântecul și jocul lor invocă ploaia.
• Un alt obicei este Caloianul și are loc în a treia zi de Paște. În această zi se face o păpușă de lut, se îngroapă în câmp. După o perioadă de timp, păpușa se dezgroapă și se rupte în bucăți după care se împrăștie pe câmp. Acest ritual este făcut pentru belșugul, fertilitate și regenerarea vegetației.

Obiceiuri de Paste peste hotare

• Şi în Bulgaria, ca şi în România, se obişnuieşte ca ciocnitul ouălor să se transforme într-o competiţie între meseni, cel mai rezistent ou fiind numit „borak” (n.r.: „luptător”, în bulgară). În unele zone, cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor şi livezilor, se păstrează pentru vrăji sau descântece sau se pun în hrana animalelor.
• Rusia: Sarbatoare cu multe oua rosii – Bisericile ortodoxe din Rusia au un ritual interior, diferit de cele catolice. Simbata seara, usa lacasului de cult sta inchisa pina la miezul noptii, cind preotul o deschide si iese spunind “Hristos a inviat! Hristos a inviat! Hristos a inviat!”. Dupa orele de anticipare tacuta, credinciosii raspund “Adevarat a inviat!” Un alt ritual interesant este vopsirea oualor in rosu, culoare ce simbolizeaza singele lui Hristos. In plus, oamenii sparg ouale folosind cuie, pentru a-si aminti de moartea lui Hristos. Tot de Paste, familiile rusesti coc prajituri traditionale, cunoscute sub denumirea de “kulich” si fac pascha, pe care o aduc la biserica, unde preotul o binecuvinteaza.
• Africa: Fluturi, flori, copaci si banane – In majoritatea statelor din Africa, in timpul Sarbatorilor de Paste, bisericile sint decorate cu Vitenge si Kanga, haine confectionate in forma de fluturi, flori, copaci si banane. Imnurile crestine sint insotite de batai de tobe si Kigelegele, sunete de inalta tinuta morala, realizate de femei. Dupa masa de Paste, au loc dansuri traditionale in afara bisericii.
• Filipine: Rastignirea pe cruce, la propriu –Filipine are o puternica traditie de Paste, in care se respecta atat aspectul spiritual al Postului Mare, cat si al Duminicii Pastelui. Cu aceasta ocazie, are loc Festivalul Moriones in Marinduque, care ii evoca pe soldatii romani cruzi, participanti la crucificarea lui Isus Hristos. Ritualul Postului Mare din Pampanga, localitate aflata in regiunea San Pedro, este o sarbatoare specifica, care presupune participarea satenilor la un act de auto-flagelare, in care unii dintre ei sunt rastigniti “literalmente” pe cruce.
  Si India sarbatoreste Pastele cu fanfara si energie, chiar daca are o populatie crestina minora. Vinerea Mare este sarbatoare obligatorie publica, iar oamenii fac schimb de oua in zilele de Paste.