Surpriză de proporții! Cunoscutul istoric Lucian Boia a fost… ”acoperit” de Serviciul de Informații Externe, fiind „eliminat” din lista unor presupuși colaboratori ai Securității, respectiv ai „Brigăzii anti-emigrație” a Centrului de Informații Externe (CIE, fosta DIE).
Fila care conținea numele sau nu a fost trimisă CNSAS de catre SIE împreuna cu întregul dosar. Demersul de omitere a transmiterii fostului document strict secret în forma sa originala, prin forfecarea lui, a încalcat grav legea. Pagina a intrat în posesia noului proprietar de drept, CNSAS, la solicitarea expresă a Colegiului instituției, informează evz.ro.
În luna aprilie, angajatul CNSAS Madalin Hodor provoca o întreaga agitație publica pe tema „Brigadierilor Securitații”, dupa cum au fost catalogați în masa de Revista „22”, 200 de specialiști din diverse domenii de interes pentru Departamentul Securitații Statului.
„Tabelul cuprinzând colaboratori care sunt în legatura unitații noastre”, ai UM 0225 „anti-emigrație”, a fost întocmit la data de 13.05.1985 și, dupa cum susține Hodor, a fost descoperit întâmplator în Arhiva CNSAS cu puțin timp înainte de alegerile de la Academie.
Dosarul SIE (C.M.) 41448 care cuprindea tabelul a fost scos din CNSAS de către Mădălin Hodor, membru GDS și colaborator al „22”, în calitate de „cercetător extern”, fără respectarea prevederilor legale, cu ajutorul fostei lui șefe, Germina Nagâț, în prezent membră a Colegiului CNSAS din partea USR. Operațiunea s-a desfășurat în mare graba la data de 3 aprilie a.c., cu doar doua zile înainte de alegerile de la Academia Româna.
„S-au furat documente din arhivă (…). S-au scos documente care nu au fost trecute niciodată pe cererea de acreditare”, afirma un membru al Colegiului CNSAS, conform stenogramei unei ședințe a Colegiului intrate în posesia noastra.
Contactat de „Ziarul de Iasi“ în perioada scandalului, Madalin Hodor a menționat ca „nu încape nicio îndoiala ca aceste persoane aflate pe lista ar fi colaborat cu Securitatea”.
El a mai spus că „vorbim de persoane care fac parte din lumea intelectualităţii, deci nu de colaboratori de ocazie, care ar fi colaborat cu Securitatea. Aceste persoane au fost în legătură cu persoane plecate în străinătate, au intrat în familiile plecate peste hotare sau au participat la diferite conferinţe în străinătate“. El menționeaza ca „aceste persoane ar fi colaborat cu Securitatea în mod premeditat, si ca nu ar fi vorba doar de acele declarații pe care trebuiau sa le dea cei plecați peste hotare la întoarcerea în țara”.
„Dupa ’89, mi-am zis ca nu o sa mai mint”, afirma Lucian Boia întrun interviu din „România liberă” în care mințea ca un adevărat profesionist născut odată cu instaurarea dictaturii comuniste în România, în 1944.
La 22 de ani, ”anticomunistul nativ” Lucian Boia intra în… Partidul Comunist Român. Apoi este ales cu regularitate ca membru al Biroului Organizației de Baza (BOB) al PCR pentru a ajunge Secretar cu Propaganda comunista în Facultatea de Istorie.
Înca din anii `70, dupa o bursa de studii la Praga, Lucian Boia circula aproape anual în Occident, inclusiv în Statele Unite ale Americii, la New York, într-o vreme în care nici musca nu trecea granița spre „lumea capitalista” fara acordul Securitații (Planurile “Alfa” și “Atlas” ale DSS). Din același spirit anticomunist, dupa fiecare vizita facuta în strainatate, în calitate de secretar general și ulterior vicepreședinte al unei Comisii internaționale de istoriografie (…), revine cuminte la baza, în timpuri în care zeci de români își dadeau viața pe Dunare sau alte granițe spre Vest, în încercare de a atinge mult visata libertate.
În memoriile sale, reputata istorica a comunismului și experta Ministerului francez al Apararii, Catherine Durandin, îl nominalizeaza pe Lucian Boia drept „ghidul” oficial desemnat de “organe” sa îi controleze total vizita sa din România, în anul 1980. „Ordinele la care se supunea Boia la vremea respectiva trebuie sa fi fost foarte stricte”, scrie aceasta.
Citește mai mult pe evz.ro