Râzi cu lacrimi! Cele mai tari perle de la Capacitate: ”Personajul avea cap de păsărică și niște…”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

În timp ce elevii de clasa a VIII-a susțin probele scrise ale Evaluării Naționale, corectorii care se ocupă de lucrările de Limba și literatura română se confruntă cu o realitate din ce în ce mai evidentă: exprimarea deficitară, lipsa de coerență și gravele greșeli de logică sau ortografie sunt tot mai frecvente. Chiar dacă unele pasaje pot stârni zâmbete prin absurditatea sau imaginația lor debordantă, consecințele sunt cât se poate de serioase: fiecare greșeală costă puncte, iar fiecare punct poate face diferența între admiterea la un liceu de top și o opțiune de compromis.

La proba de Limba română, care a avut loc recent, elevii au avut de realizat mai multe tipuri de exerciții: înțelegerea unui text la prima vedere, scrierea unui comentariu structurat, explicarea sensurilor unor expresii sau realizarea unor asocieri între fragmentele citite și lecturile suplimentare. Pentru unii candidați, aceste cerințe au fost o adevărată provocare, nu doar din cauza nivelului de dificultate, ci și din cauza unei exprimări nesigure sau haotice, lipsită de coerență.

Citește și: Un supraveghetor din Cluj a prins la examen un candidat îmbrăcat în polițist, cu un smartwatch. IREAL ce s-a întâmplat imediat după

Cele mai tari perle de la Capacitate

În redactările elevilor au apărut frecvent pasaje ilogice, confuzii grave între termeni și chiar construcții complet absurde. Imaginația copiilor pare să fi luat adesea locul rigoarei și clarității, iar exprimările confuze sau amuzante s-au strecurat cu ușurință în lucrări. Însă, oricât de creativ ar părea un text, acesta este punctat strict în funcție de criteriile din barem, care pun accent pe corectitudinea gramaticală, claritatea exprimării și respectarea cerințelor.

“Personajul avea un cap de păsărică și niște șoareci deasupra genunchilor.”

“Omul era îmbrăcat căcăcios (sic!), așa cum îl descrie autorul, și era peticit ca Franchenștain.”

“Am făcut o excursie în stomacul meu. Am intrat pe gură, unde am văzut o carie nouă. M-am aruncat pe gât și am făcut Pleosc! în stomac. Acolo am găsit un burger făcut pilaf și o înghețată topită, când a început să plouă. Am uitat că atunci beam niște ceai.”

“Am ajuns la Zoo, unde tigrul a mâncat capul unui coleg. Dar noi l-am scos, iar doctorii l-au cusut la loc. Apoi neam jucat în parc.” (sic!)

“Când plecăm la mare, mama pregătește senvișuri și apă, a zis că nu ia pizza că vomit în mașină.”

Mai mult decât atât, unii elevi au demonstrat o înțelegere superficială a textelor literare sau a expresiilor idiomatice. De pildă, sensul figurat al expresiei „a tăia frunză la câini” a fost interpretat literal, însemnând „a hrăni câinii cu legume”, ceea ce indică o lipsă de familiarizare cu expresiile limbii române. Alte răspunsuri, în care candidații asociau opere literare complet diferite doar pentru că „amândouă au ocean și animale marine”, reflectă o abordare formală și superficială a lecturii, mai degrabă mecanică decât analitică.

Unele compuneri au frapat prin absurditatea conținutului, în care elevii au descris excursii imaginare prin propriul stomac, animale de la grădina zoologică cu un comportament violent, sau personaje literare deformate grotesc. Deși intenția este adesea comică sau fantastică, rezultatul este un text lipsit de coerență și logică, ceea ce duce la pierderea punctelor acordate pentru exprimare clară și organizare a ideilor.

Regulile de punctare la Limba română sunt stricte: 5 puncte sunt acordate pentru coerența și claritatea discursului, 4 puncte pentru ortografie, 3 pentru punctuație și altele 3 pentru respectarea numărului minim de cuvinte. De asemenea, scrisul citeț și ordonat poate înclina balanța în favoarea elevului, atunci când două lucrări sunt similare din punct de vedere al conținutului.

Citește și: De necrezut ce a pățit o elevă din Mehedinți, după ce a fost prinsă cu telefonul la BAC! Instanța i-a dat dreptate