Rețeta de crap a lui Radu Anton Roman. Numai bună după mesele grele de sărbători

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

După mesele îmbelșugate cu porc, când trupul e greu și sufletul cere tihnă, peștele se arată ca un dar ceresc. În Moldova Nouă, la margine de ape și vânturi blânde, crapul se gătește domol, cu acritură verde și untdelemn curat, într-o rânduială veche, moștenită din vremuri în care mâncarea era rugăciune, nu grabă.

Peștele – dar de curățire și rânduială

Crapul nu vine la masă ca să sature doar pântecele, ci ca să rânduiască din nou trupul și gândul. După carnea grea de porc, care apasă și îngreunează sângele, peștele se așază ca o mângâiere tăcută, ca o apă limpede turnată peste osteneală. Trupul se ușurează, suflarea se mai liniștește, iar simțurile își recapătă cumpătul. Nu întâmplător, din vremuri vechi, peștele a fost socotit hrană de curățire, mâncare de post și de trezvie, rânduită omului atunci când are nevoie de limpezime, nu de prisos.

Crapul, pește domol și adânc, crescut în ape stătătoare, poartă în el tihna locului și răbdarea timpului. Carnea lui nu strigă, nu iuțește, nu tulbură, ci se lasă gătită încet, așa cum se cuvine lucrurilor binecuvântate. În el nu e grabă, ci măsură; nu e asprime, ci echilibru. De aceea, masa cu pește nu este ospăț zgomotos, ci prilej de așezare, de vorbă cumpătată și de recunoștință.

Așa au știut bătrânii și așa au lăsat vorbă din tată-n fiu: după porc, pește; după greutate, ușurare; după zgomot, liniște. Peștele nu se mănâncă în grabă, ci cu cuget bun, ca un dar ceresc care vine să pună din nou rânduială în trup și pace în suflet.

Cele trebuincioase (ingrediente păstrate întocmai)

1 crap de 2 kg
6–8 cepe
1 kg roșii
1 ceașcă de untdelemn
1 legătură de pătrunjel
sare și piper, cât vă place
3 pumni de măcriș verde
2 linguri de lapte bătut

Gătirea, pas cu pas, cu răbdare și cuget bun

Ceapa, temelia gustului. Ceapa se taie peștișori subțiri și se așază într-o tavă de cuptor, stropită cu untdelemn. Se lasă la foc domol până prinde culoare aurie și miros dulceag, cum numai ceapa coaptă știe a da.

Roșiile se taie felii și se pun peste ceapa rumenită. Se lasă să se moaie și să se prăjească ușor, până își lasă zeama și se leagă într-o tocăniță domoală.

Crapul se curăță, se spală bine și se taie în porții potrivite. Se sărează și se piperează cu măsură, apoi se așază peste roșii. Tava se dă la cuptor, iar peștele se stropește des cu zeama din tavă, ca să rămână fraged și plin de gust.

Pătrunjelul și măcrișul se toacă mărunt și se freacă împreună până se fac pastă verde. Se adaugă laptele bătut, care leagă și îmblânzește acritura, dând sosului prospețime și mireasmă.

După o jumătate de ceas și încă puțin, când peștele e rumenit și bine pătruns, se toarnă peste el sosul acrișor și parfumat. Se mai lasă 2–3 minute în cuptor, cât să se împreune gusturile, apoi se scoate și se servește fără grabă.

Cu ce vin se cuvine a fi însoțit

Moldova Nouă, mărgea prețioasă în colierul vinurilor românești, dă vinuri luminoase, mângâiate de climă blândă. La un asemenea pește, cu acritură vegetală, se potrivește un vin sec de Fetească Regală, cu miros de ierburi sălbatice și gust curat, care nu acoperă mâncarea, ci o înalță.