În România, persoanele născute înainte de 1990 se confruntă cu un risc crescut de infectare cu virusurile hepatitei B, hepatitei C și HIV, fără să fie conștiente de acest pericol.
Înainte de 1990, în spitalele din România, resursele medicale erau limitate, iar utilizarea seringilor de unică folosință nu era o practică obișnuită. Această situație a condus la expunerea unui număr semnificativ de pacienți la virusuri periculoase. Persoanele care au suferit intervenții medicale, transfuzii de sânge sau tratamente injectabile în acea perioadă ar putea fi printre cele mai expuse.
Contextul medical din acea perioadă, marcat de lipsa unor măsuri adecvate de igienă și de utilizarea seringilor neșterile, a favorizat transmiterea acestor virusuri în rândul populației. Astfel, milioane de români ar putea fi purtători ai unor afecțiuni grave, fără a prezenta simptome evidente.
Hepatita B și C sunt boli insidioase, care în multe cazuri nu prezintă simptome evidente timp de ani sau chiar decenii. În timp ce un procent relativ mic dintre pacienți dezvoltă icter – manifestat prin îngălbenirea pielii și a ochilor –, majoritatea persoanelor infectate nu au indicii clare ale bolii. Din acest motiv, hepatitele cronice sunt adesea descoperite în stadii avansate, când pot duce la complicații severe precum ciroza sau cancerul hepatic.
„Există în continuare un număr foarte mare de persoane care nu identifică în mod corect căile de transmitere ale unor boli, nu au o percepție corectă a riscului propriu de îmbolnăvire și tind să adopte atitudini nepotrivite față de persoanele infectate cu virusurile hepatice B/C sau HIV”, a transmis profesorul doctor Adrian Streinu Cercel.
În ceea ce privește HIV, acesta poate trece neobservat în fazele incipiente, deoarece simptomele inițiale sunt ușor confundate cu o gripă obișnuită: febră, oboseală, inflamarea ganglionilor limfatici. În lipsa unui diagnostic timpuriu, virusul poate avansa spre stadiile severe ale bolii, afectând sistemul imunitar și provocând complicații grave.
Din păcate, prevenția și testarea medicală regulată nu sunt o practică obișnuită în rândul românilor. Statisticile arată că peste 80% dintre adulți nu și-au făcut niciodată un test HIV, iar mulți evită analizele pentru hepatita B și C, considerând că lipsa simptomelor echivalează cu sănătatea. Acest fenomen este accentuat de o cultură medicală deficitară, în care prevenția joacă un rol secundar față de tratarea bolilor deja instalate.