Să ne amintim austeritatea din 2010. Istoria pare să se repete

Românii au mai trecut printr-o perioadă dureroasă, atunci când criza economică din 2010 a adus tăieri de salarii, pensii reduse și restricții sociale greu de digerat. După 15 ani, noile măsuri economice anunțate în 2025-2026 readuc în discuție aceleași temeri. De la taxe mai mari și concedieri la stat, până la schimbări care lovesc pensionarii și familiile cu copii, tabloul economic pare să semene tot mai mult cu cel din perioada austerității.

2010 – anul în care românii au simțit austeritatea pe pielea lor

Criza economică mondială a lovit România puternic în 2010, iar guvernul de atunci a luat măsuri drastice pentru a reduce cheltuielile bugetare. Pensionarii au fost printre primii afectați. Cei cu venituri peste 740 de lei au fost obligați să plătească contribuții la sănătate de 5,5%, ceea ce însemna pierderi de până la 50 de lei lunar. Pentru mulți vârstnici, acești bani reprezentau diferența dintre medicamente și mâncare.

Tot atunci, statul a decis majorarea vârstei de pensionare. Femeile urmau să iasă la pensie la 63 de ani, iar bărbații la 65 de ani. Decizia a stârnit controverse și proteste, opoziția considerând că măsura afectează grav persoanele apropiate de pensionare.

În paralel, salariile bugetarilor au fost reduse, iar în sistemul medical au existat tentative de tăiere a veniturilor personalului auxiliar. Chiar dacă unele decizii au fost contestate în instanță, mesajul transmis populației era clar: statul avea nevoie urgentă de bani, suferința cetățenilor nu conta.

Mamele, printre cele mai afectate de austeritate

Una dintre cele mai controversate măsuri din acea perioadă a fost reducerea concediului de creștere a copilului. Dacă până atunci părinții puteau sta acasă doi ani, guvernul a decis limitarea concediului plătit la un singur an.

Mamele care doreau să rămână acasă mai mult erau obligate să intre în concediu fără plată. Statul oferea un stimulent de 500 de lei celor care reveneau mai repede la muncă, dar pentru multe familii această soluție era greu de acceptat.

Decizia a afectat zeci de mii de familii și a creat un val de nemulțumiri, fiind percepută ca o presiune directă asupra vieții de familie.

Scumpiri și presiune economică generalizată

Pe lângă măsurile sociale, românii s-au confruntat atunci și cu scumpiri constante. Carburanții se majorau de la o lună la alta, crescând costurile transportului și implicit ale produselor de bază.

În același timp, mediul privat resimțea efectele crizei prin reducerea beneficiilor pentru angajați. Doar o treime dintre patroni mai ofereau prime de sărbători, iar sumele erau considerabil mai mici decât în anii anteriori.

2025 -2026– măsuri economice care readuc amintiri dureroase

După mai bine de un deceniu, România se confruntă din nou cu un pachet fiscal care promite economii bugetare, dar ridică semne de întrebare privind impactul social. Noile măsuri includ taxe suplimentare pentru coletele din afara Uniunii Europene, majorarea impozitelor pe proprietăți și reguli fiscale mai stricte pentru firme.

În același timp, administrația publică ar putea pierde peste 40.000 de posturi, iar serviciile publice riscă să devină mai lente. Șoferii ar putea rămâne fără permis dacă au datorii la stat, iar controalele ANAF vor deveni mult mai stricte, inspectorii urmând să folosească inclusiv camere video.

Presiune pe firme și tensiuni în sistemul public

Firmele mici sunt obligate să respecte noi reguli fiscale și administrative, cu sancțiuni semnificative pentru nerespectarea lor. În paralel, reforma pensiilor speciale și creșterea treptată a vârstei de pensionare au generat deja proteste în sistemul judiciar.

Operatorii din domeniul jocurilor de noroc avertizează că restricțiile impuse sălilor fizice vor muta activitatea în mediul online, unde controlul e mult mai dificil.

Privind retrospectiv, asemănările dintre cele două perioade sunt greu de ignorat. În ambele cazuri, statul încearcă să reducă deficitul bugetar prin măsuri care afectează direct populația: taxe mai mari, restructurări în administrație și schimbări în sistemul social.

Dacă în 2010 austeritatea a lăsat urme adânci în economia și în mentalul colectiv al românilor, măsurile din 2025-2026 ridică temeri că istoria s-ar putea repeta. Diferența majoră e contextul economic global, dar sentimentul general e același: statul încearcă să echilibreze bugetul, iar cetățenii sunt cei care simt cel mai rapid efectele.

Românii au mai trecut printr-o astfel de perioadă și știu cât de dificilă poate fi. Rămâne de văzut dacă noile măsuri vor stabiliza economia sau vor deschide un nou capitol de austeritate comparabil cu cel din 2010.

CITEȘTE ȘI:  Secretele revoltelor din Poarta Albă: proteste, abuzuri și intervenții în forță

„Ne-a ajuns atâta batjocură!” Scandalul care a înfuriat România și a pus Franța într-o lumină rușinoasă