Sfântul Andrei, zi liberă. Pe ce dată se sărbătorește Sfântul Andrei

Autor: Alina S.
Publicat: 08/11/2019 | 16:36

De Sfântul Andrei, Apostolul Românilor, este zi liberă oficial, sute de mii de români având onomastica. Află pe ce dată este sărbătorit Sfântul Andrei și care sunt cele mai cunoscute tradiții și superstiții legate de această zi.

Sfântul Andrei este sărbătorit la data de 30 noiembrie în calendarul creștin ortodox. Data la care are loc ziua Sfântului Andrei a fost declarată prin lege sărbătoare publică şi este zi liberă din 2012. În biserici, preoții spun Acatistul Sfântului Andrei la slujbă, iar credincioșii se pot ruga pentru sănătate și prosperitate în anul care urmează.

Numele Sfântului Andrei, cunoscut şi ca „Apostolul Românilor” este purtat de aproape 800.000 de români, jumătate dintre aceştia fiind bărbaţi. Câteva nume derivate din numele sunt Andrei: Andreea, Andra, Andrada, Andraș, Andruș, Andruța, Andreas, Andrias, Andries, Andru, Andreiu, Endre, Deia, Deea.  Numele “Andrei” derivă din grecescul “Andreas”, care înseamnă “viteaz”, “bărbătesc”.

Sfântul Andrei. Data de care sunt legate o mulțime de tradiții și superstiții

De sărbătoarea Sfântului Andrei, marcată pe data de 30 noiembrie, sunt legate foarte multe tradiții și sueprstiții populare, Sfântul Andrei fiind considerat și Halloween de România.

În România, Sfântul Andrei  este socotit cel care a propovăduit Evanghelia pe aceste meleaguri. Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997, în 2017 împlinindu-se 20 de ani la aceast eveniment. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească națională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc.

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

Citește și: ZILE LIBERE 2020. CALENDARUL COMPLET AL LIBERELOR LEGALE

Obiceiuri în noaptea de Sfântul Andrei

„Andrei cap de iarnă” (aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

Bătrânii credeau că în „noaptea strigoilor” casele lor sunt bântuite de sufletele oamenilor răi și că singura metodă de a se proteja era să ungă cu usturoi ușile, geamurile, cotețele animalelor și hornul casei

Tot în noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Pe data de 30 noimebrie, de Sfântul Andrei, fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită.

 

Citește și...