Sfatul Dr. Pneumolog Beatrice Mahler: ritmul de respirație care ajută organismul să se reechilibreze

Respirația este un gest automat, aparent banal, dar care are o influență uriașă asupra sănătății fizice și emoționale. Medicul pneumolog Beatrice Mahler atrage atenția asupra unui adevăr simplu și extrem de puternic: încetinirea ritmului respirator până la aproximativ șase respirații pe minut poate ajuta organismul să se liniștească, să se reechilibreze și să funcționeze mai eficient.

Respirația conștientă, un mecanism natural de reglare

„Se spune că respirația optimă pentru a ne liniști și pentru a ne reechilibra organismul este de șase respirații pe minut. În mod normal, respirăm aproximativ 14–16 respirații pe minut, însă dacă ne oprim, ne liniștim și încercăm să ne controlăm inspirațiile și expirațiile, putem ajunge treptat la acest ritm mai lent”, explică dr. Beatrice Mahler.

Această încetinire voluntară a respirației nu presupune efort sau tehnici complicate. Dimpotrivă, este vorba despre conștientizarea unui proces care se desfășoară oricum automat. Atunci când respirația devine calmă și controlată, corpul primește un semnal clar de siguranță și relaxare.

Ce se întâmplă în organism când respirăm mai rar

Potrivit medicului pneumolog, efectele sunt rapide și profunde. Inima este primul organ care răspunde: „Inima începe să-și regleze ritmul, bătăile ei devin mai echilibrate și au timp real de odihnă — lucru extrem de important, având în vedere că inima bate neîntrerupt toată viața”.

În paralel, sunt activate mecanisme fiziologice care duc la eliberarea hormonilor responsabili de starea de bine și de echilibru emoțional. Practic, respirația lentă stimulează sistemul nervos parasimpatic — sistemul „odihnă și refacere” al organismului — și reduce activarea mecanismelor de stres.

Rezultatul: tensiunea scade, ritmul cardiac se stabilizează, iar mintea se calmează.

Care este respirația „normală” și unde apare problema

Din punct de vedere medical, respirația optimă a unui adult sănătos se definește prin frecvență, ritm și mod de respirație. În repaus, un adult respiră în mod normal între 12 și 20 de respirații pe minut, idealul fiziologic fiind în jur de 12–16 respirații.

Problema apare atunci când acest ritm este constant accelerat. Respirația rapidă, superficială, mai ales pe gură, este frecvent asociată cu stresul cronic și cu o formă de hiperventilație ușoară, dar persistentă. În timp, aceasta poate accentua anxietatea, oboseala și tulburările de somn.

De ce respirația lentă este mai eficientă

Contrar instinctului, mai mult aer nu înseamnă mai mult oxigen util pentru celule. Respirația lentă menține nivelul de dioxid de carbon (CO₂) într-un interval optim, lucru esențial pentru ca oxigenul să fie eliberat eficient în țesuturi — un mecanism cunoscut în fiziologie drept efectul Bohr.

În plus, respirația lentă crește tonusul nervului vag, contribuind la calm, digestie mai bună și un somn mai profund.

Un ritm considerat „standard de aur” în tehnicile anti-stres este 4 secunde inspirație – 6 secunde expirație, ceea ce duce la aproximativ 6 respirații pe minut. Expirația mai lungă decât inspirația este esențială, pentru că transmite creierului mesajul de relaxare.

Această tehnică poate fi practicată 3–5 minute pe zi, stând jos, respirând exclusiv pe nas și lăsând abdomenul să se miște liber, în timp ce pieptul rămâne relaxat.

Așa cum subliniază dr. Beatrice Mahler, printr-un lucru aparent banal — respirația conștientă — ne putem calma mintea, relaxa corpul și recăpăta echilibrul interior. Într-o lume dominată de grabă și stres, poate că una dintre cele mai eficiente forme de terapie rămâne chiar sub nasul nostru: respirația.

CITEȘTE ȘI: Alimentul pe care îl recomandă prof. dr. Irinel Popescu. Unul pe zi este suficient

Dr. Cezar explică de ce oboseala care nu trece, respirația grea la efort și căderea părului pot ascunde lipsa de fier din organism