În fiecare an, pe data de 21 mai, românii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Este considerată una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și este celebrată anual peste 1,8 milioane de români. Ce nu este bine să faci în această zi, dar și care sunt superstițiile din jurul acestei zile.
Biserica ortodoxă îi prăznuiește pe 21 mai pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, ca protectori ai credinței. Sunt considerați întemeietorii libertății creștine, după ce împăratul Constantin a legalizat creștinismul prin Edictul de la Milano, în anul 313. Împărăteasa Elena, mama lui, este cunoscută pentru descoperirea Sfintei Cruci la Ierusalim.
Dar dincolo de însemnătatea religioasă, această zi este încărcată și de o mulțime de tradiții și superstiții populare, păstrate cu sfințenie în multe zone ale țării. Totodată, pe data de 21 mai, peste 1,8 milioane de români își serbează onomastica – vezi AICI cele mai frumoase urări și mesaje.
Te-ar putea interesa: Mesaje de Sfinții Constantin și Elena 2025. Cele mai frumoase urări pentru familie, prieteni și colegi
În special în zonele rurale, se spune că nu e bine să lucrezi pământul sau să faci treburi gospodărești în această zi. Se crede că cine muncește de Sfinții Constantin și Elena riscă să atragă grindina sau seceta asupra ogoarelor.
Se spune că, în această zi, păsările de pădure își învață puii să zboare. De aceea, ciobanii și țăranii obișnuiau să lase pădurile și livezile în pace, considerând că orice deranj poate aduce ghinion.
În unele sate, se împart colaci, vin și lumânări pentru sufletele celor trecuți în neființă. Este o formă de respect față de înaintași, dar și o modalitate de a atrage binecuvântarea în casă.
În zonele montane, această zi marchează un moment important pentru ciobani: alegerea locului pentru stână și urcatul oilor la pășunat. Se fac rugăciuni pentru protecția turmelor și belșug.
Femeile evită cusutul, spălatul sau alte munci de mână, din credința că astfel vor fi ferite de boli sau necazuri. În unele zone, viticultorii adesea nu lucrează în această zi și fac rugăciuni pentru belșug – cu scopul viile trebuie să fie protejate de grindină și mană.
Pentru a nu atrage grindina, seceta sau pierderea recoltei, țăranii nu lucrează câmpul, evită munca pământului, în special semănatul, cositul și prășitul.
Nu se ceartă și nu se ridică tonul. Se crede că certurile atrag pagubă și neînțelegeri pe termen lung. Nu se consumă alcool în exces – excesele sunt considerate lipsite de respect. În unele sate se spune că folosirea cuțitului sau a toporului atrage accidentări sau conflicte, motiv pentru care nu se folosesc obiecte ascuțite în mod ritualic.
În unele zone din sudul țării, se aprindeau focuri în curte sau la marginea satului, ca să alunge spiritele rele și să asigure fertilitatea pământului.Se spune că dacă aprinzi o lumânare în această zi, îți vei proteja casa de fulgere, trăsnete și duhurile rele pe tot parcursul anului.