Tradiții şi superstiţii de Anul Nou. Ce trebuie să ții în noaptea de Revelion la tine pentru a atrage banii în 2026

Superstițiile din noaptea dintre ani sunt multe și diverse. Unii poartă lenjerie roșie de Revelion, alții mănâncă 12 boabe de struguri, iar cei care își doresc să se strecoare cu mai multă ușurință printre obstacole consumă pește. De asemenea, Sorcova, Pluguşorul sau mersul cu Capra şi Ursul sunt tradițiile care se respectă cu sfințenie în România.

În prima zi din noul an nu se mătură, nu se spală, asta dacă vrem să stăm bine la capitolul financiar și să nu atragem sărăcia. Cine va dormi în ziua de Sfântul Vasile va fi leneş tot anul, se spune în popor. De asemenea, în prima zi din noul an e de preferat să îți treacă pragul pentru prima dată un bărbat, nu o femeie, asta ca să îți meargă bine la toate capitolele.

Ba mai mult, în noaptea de Anul Nou e bine să ai întotdeauna bani la tine, dar să nu împrumuți pe nimeni. Este bine să mai și bijuterii scumpe sau cardul bancar în buzunar, mai ales dacă încă mai are sume de bani pe el.

De ce se merge cu Plugușorul

Plugușorul este unul dintre cele mai vechi și importante obiceiuri românești din noaptea de Anul Nou. Se urează de belșug, prosperitate și rod bogat în noul an. Acest obicei are origini străvechi. În trecut, gospodarii considerau că primirea celor care vin cu Plugușorul aduce noroc, iar refuzul poate atrage ghinionul.

„Uratul cu plugul sau cu pluguşorul practicat de copii şi de feciori în grupuri separate implică uneori prezenţa fizică a plugului. Textul, o istorie versificată a facerii de pâine (colac), întruneşte trăsăturile necesare mitului. Recitat în timp sacru, pluguşorul povesteşte despre naşterea pâinii la care participă succesiv aproape toţi membrii comunităţii, iar în cele din urmă colacul este împărţit tuturor. Satul întreg se adună în colacul care îi conţine simbolic pe toţi şi se desface apoi în bucăţile împărţite egal. Trupul pâinii va trăi identic în fiecare dintre actorii şi martorii ritului”, scrie Şerban Anghelescu în „Sărbători de iarnă”.

Mersul cu Capra și cu Sorcova, tradiții respectate de români

Mersul cu Sorcova pe 1 ianuarie a devenit deja o tradiție. Acest obicei este întâlnit în aproape toate regiunile. Copiii merg din casă în casă pentru a ura gazdelor sănătate, belșug și viață lungă. Urarea este spusă pe un ton vesel, într-un gest simbolic de transmitere a energiei și a norocului pentru noul an.

Mersul cu Capra este un obicei popular românesc practicat în perioada sărbătorilor de iarnă, în special în noaptea de Anul Nou. Capra era considerată un animal sacru, simbol al rodniciei câmpurilor și al prosperității gospodăriei. De-a lungul timpului, tradiția s-a îmbinat cu elemente creștine și s-a transmis din generație în generație. Tinerii se îmbracă în haine populare, au clopote, bâte sau fluiere. Se spune că masca alungă spiritele rele și aduce noroc.

Citește și: Tradiții stranii de Crăciun din lumea întreagă de care sigur nu ai auzit! Multe sunt bizare, dar merg și în România

Citește și: Cele mai bizare tradiții de Crăciun în România. Majoritatea se țin și în 2025