Un medic specialist a explicat care sunt riscurile reale ale gazelor lacrimogene folosite de Jandarmerie!

Publicat: 15/08/2018 | 12:48

Medicul Gabriel Diaconu explică că efectele gazelor lacrimogene folosite de Jandarmerie pot fi resimțite și la 2-3 săptămâni de la inhalare. Printre simptomele resimțite de către cei care au inhalat acest gaz se numără tuse, arsuri, eczeme, inflamația laringelui sau pneumonită.(CITEȘTE ȘI: A DIVORȚAT CĂTĂLIN MOROȘANU?! FILMARILE CARE VOR CUTREMURA SHOWBIZ-UL DIN ROMÂNIA)

„M-am documentat, în această dimineață, despre efectele pe termen imediat, scurt și mediu al gazelor lacrimogene. Sper ca cei care au fost afectați, la mitingul din 10 august, dacă manifestă oricare dintre simptome, fie ele și ușoare, să consulte cât mai curând un medic. Le enumăr mai jos, împreună cu categoriile de risc. Supleez, pe această cale, lipsa oricărei minime forme de comunicare din partea autorităților, în speță DSU (Departamentul de Situații de Urgență) și Ministerul Sănătății. O consider inconștiență profesională, având în vedere potențialul număr mare al celor afectați, dar și natura substanțelor folosite. Deci, doamnă Pintea, domnule Arafat, ați pierdut un moment bun să vorbiți. Și să vă fie rușine”, a explicat acesta.

Substanțele folosite de Jandarmerie au fost CS și OC. CS este un aerosol lacrimogen (tear gas) numit eronat ”gaz„ . OC este un iritant. Nu intru în detalii privind compoziția lor chimică. Din informațiile disponibile până acum în presă au fost folosite trei mijloace de expunere în piață: aerosol ud, în jet, aerosol uscat (cartuș), și grenade dispersoare. Informația e relevantă dată fiind diferența dintre diversele soluții, la contactul cu aerul. Grenadele au un perimetru de acoperire cu pulbere CS (uscată) de aproximativ 30 de metri. Aerosolii sunt pulverizați, particule lichide în gaz comprimat, până la o distanță de 15 metri. Cartușele au un perimetru de acoperire de aproximativ 10 metri. Contactul de la distanță mai mică de 1 metru este considerat toxic pentru piele și mucoase (gură, limbă, ochi). Cu atât mai serios este contactul frontal sau prelungit cu gazul lacrimogen, informează știripesurse.ro(NU RATA, AICI: UN CUNOSCUT PREZENTATOR TV ÎL ACUZĂ DE ȚEAPĂ PE UN FOTBALIST DE „NAȚIONALĂ”: ”E O SITUAȚIE PENIBILĂ! I-AM DAT BANI ȘI…”)

Simptomele cutanate (la nivelul pielii) sunt:

– Erupție a pielii în zona expusă (roșeață/ eritem) care poate asocia papule (bule de lichid care se sparg): simptomele pot apărea la 12 ore după expunere sau în următoarele 7 zile.
– Arsuri, de obicei ușoare (grad I/II), apar din ziua a 3-a.
– Mâncărimi (prurit): poate apărea la 2 – 3 zile după expunere
– Eczemă/ dermatită seboreică: de obicei apare în primele ore după expunere, pot trece 3 – 4 zile până apare.
– Erupție generalizată xantomatoasă: poate apărea la 1 – 2 săptămâni de la expunere

Simptomele respiratorii sunt:

– Tuse: imediat și în următoarele 2 – 3 zile
– Obstrucție laringeală (laringită, edem/ inflamația laringelui) – 2 – 3 săptămâni după expunere
– RADS: pneumonită, bronhoconstricție și reacție de hiper-sensibilitate: 3 săptămâni după expunere

Foarte important, dacă ați inhalat gaz lacrimogen/ iritant (CS/OC) și experimentați în următoarele 2 săptămâni simptome atipice, orice sângerare a mucoaselor (tuse cu urme de sânge sau vărsături cu sânge), mergeți la cea mai apropiată cameră de gardă. Aceste manifestări sunt rare, atipice dar cu potențial sever.

În cele mai recente recenzii de literatură durata medie a simptomelor respiratorii a fost de 22 de zile pentru tuse, 33 de zile pentru dispnee (dificultăți de respirație) și 38 de zile pentru dureri în gât. Având în vedere cauza, care aici este mixtă, atât iritarea căilor respiratorii cât și afectarea schimburilor de gaze la nivel pulmonar, discutați cu un specialist pneumolog despre soluții. Pe românește, nu trece nici cu sirop de tuse, nici cu pătlagină. Fiți precauți și responsabili.

Aceste rânduri sunt cu atât mai importante dacă suferiți de alte probleme de sănătate pre-existente: boli cronice de plămâni, boli de inimă (hipertensiune, istoric de infarct, boală vasculară (artere/ vene)), diabet, obezitate, probleme de coagulare (trombofilie), dacă sunteți fumător, consumator cronic de alcool.

E foarte important, dacă ați avut un copil prezent la miting, chiar și de vârstă mare sau la adolescență, să consultați, preventiv, un medic și în absența simptomelor sau prezența unor simptome ușoare.

Citește și...