Un operator 112 a salvat un bebeluș de la moarte: ”Doamnă, puneţi mâna sub copil, îl ţineţi întins pe mână și…”

– Doamnă, ce s-a întâmplat?! Cu ce s-a înecat copilul? Ce face acum?

– Veniţi, veniţi, nu mai respiră!!! Veniţi, cu lapte s-a înecat!

„Un sentiment aiurea te cuprinde, piele de găină, starea în care ai vrea să te ridici de pe scaun să te duci să ajuţi. Într-o fracţiune de secundă realizezi ce se întâmplă şi începi să ii explici, pe înţelesul apelantului ce are de făcut”, scriu cei de la ISU.

– Doamnă, puneţi mâna sub copil, îl ţineţi întins pe mână, pe antebraţ, cu faţa în jos, paralel cu solul.

– Vă rooog, veniţi repede!

– Doamnă, un echipaj SMURD a plecat deja spre dumneavoastră, vă rog mult să vă liniştiţi să îl putem ajuta pe micuţ, dacă eu vă ţin la telefon nu înseamnă că ambulanţa nu a plecat. Faceţi ce v-am spus!

Din fundal, o voce de bărbat, mult mai calmă:

Perfect, bateţi copilul pe spate, între omoplati, cu mişcare de-a lungul corpului, până spre ceafă. Nu foarte tare!

„În fundal, (îţi dai seama că telefonul a fost pus pe funcţia difuzor deoarece îi auzi pe amândoi), se aude cum bărbatul face ce i-am spus. După aproximativ 5-10 secunde aud un plânset de copil. Vă amintiţi de sentimentul descris mai devreme? Eh, acum este opusul, te încearcă un nod în gât, evident, de fericire, dar te aduni şi continui să îi intrebi cum se simte micuţul”, notează cei de la ISU.

Panicată, mama continua să apese, deşi micuţul plângea cât îl ţineau plămâni (lucru foarte bun!)

– Veniţi, vă rog, veniti, plânge foarte tare!

– Doamna este un lucru foarte bun că plânge, pentru a putea plânge îi trebuie mult aer, lucru care ne dă de înţeles ca el este ok la momentul actual. Repet: un echipaj este deja in drum spre dumneavoastră.

– Doamnă, colegii mei au ajuns la dumneavoastră, mai departe se vor ocupa ei de cel mic. Vă mulţumesc că aţi colaborat, va doresc multa sănătate! – Da, au ajuns acum, vă multumim foarte mult!

– Mulţumesc şi eu, o seară buna!”, a fost dialogul dintre operator și mama bebelușului.

„Tot acest dialog a durat undeva la 2-3 minute, minute care, pentru familie au insemnat ore, iar pentru noi, secunde! Atunci când apelaţi 112, înţelegeţi că, dumneavoastră îi puteti ajuta foarte mult pe cei pentru care cereţi ajutor, atâta timp cât sunteţi calmi şi răspundeţi la intrebarile noastre, întrebări care pe dumneavoastră poate vă supără, poate vi se par absurde, dar pe noi ne ajută”, spun reprezentanţii ISU Dobrogea.