Jurnalistul Daniel Roxin, despre istoria dacilor și bogățiile Daciei. Dezvăluiri istorice la ALTCEVA cu Adrian Artene

Daniel Roxin este invitat special în cea mai nouă ediție a podcastului ”ALTCEVA cu Adrian Artene”. Promotor al valorilor românești și autor de cărți, jurnalistul a adus în fața publicului documente despre istoria dacilor și bogățiile Daciei. Episodul integral poate fi urmărit AICI. 

În cel mai nou episod al podcastului ”ALTCEVA cu Adrian Artene”, jurnalistul Daniel Roxin scoate la lumină cele mai ascunse secrete despre istoria dacilor și bogățiile Daciei. Cunoscut pentru pasiunea și preocupările sale pentru istorie și ”căutări de comori” – patrimoniu cultural, scriitorul a vorbit liber despre strămoșii românilor.

Daniel Roxin spune adevărul despre istoria dacilor

DANIEL ROXIN:  ”Herodot spune asta în lucrarea istoriei, când descrie popoarele care trăiau în Europa, și nu doar că îi numește cei mai viteji dintre traci, dar în prezentarea, în numărul acestor popoare, este singurul popor căruia i se asociază cuvântul că se credeau nemuritori. Deci, sigur că fiecare popor avea o credință în continuitatea vieții după moarte. Dar în cazul geților, e foarte specific, se credeau nemuritori. Este o particularizare în spațiul lumii antice europene, care arată un fel de altă clasă, o altă viziune asupra lucrurilor.”

ADRIAN ARTENE: ”Viziune precreștină, iată, dar ei credeau că sunt nemuritori.”

DANIEL ROXIN: ”Păi, sigur că există și teorii ridicole care spun că eram creștini înainte de Iisus, care sunt niște prostii. Însă, în același timp, în secolul I după Hristos, Celsius, un autor antic, îi acuza pe primii creștini că împrumută ritualurile zalmoxiene.

Și există niște similitudini între spiritualitatea getodacilor și creștinism, până și în relatarea cu Iisus, care a dispărut trei zile în infern, și s-a întors și a înviat din morți. În cazul lui Zalmoxis, este vorba de trei ani când a dispărut în interiorul munților, toată lumea l-a crezut mort, a revenit și, în momentul în care a revenit, toți l-au considerat o manifestare a puterii supreme sau un zeu.

Însă cultura getodacică, din păcate, este tratată ca un fel de strămoș vitreg al românilor, prin subfinanțarea cercetării arheologice, care este un lucru cât se poate de evident. Ca să nu mai spun că, de 15-20 de ani, marile muzee de istorie din țara, Muzeul Național de Istorie din București și alte muzee sunt închise parțial. 

Cum s-a întâmplat asta?  Păi au zis că trebuie să consolidăm, să renovăm, mutați-vă tot într-un singur nivel, băgați în cufere tot restul, după care, ce să vezi, nu a mai venit nicio finanțare, nu există nicio perspectivă pentru rezolvarea situației și noi avem muzee cu artefacte extraordinare, care stau de decenii în cufere, nu le vede nimeni. Eu cred că este premeditată.”

ADRIAN ARTENE: ”Sunt comorile ascunse. Sunt două figuri istorice ale getodacilor, Burebista și Decebal, poate cele mai proeminente. Și știm despre unul dintre ei faptul că unește triburile și stăpânește un teritoriu imens, știm despre cel de-al doilea că reușește să îi reunească pe daci și să devină extrem de temut la nivelul Europei.

De altfel, și într-un caz și într-altul, la fel, istoricii eleni vorbesc despre faptul că romanii se temeau de daci și îi găseau că sunt de temut. De altfel, se și construiește celebra columnă în care, iată, îi sunt evocați. Învingătorii niciodată nu primeau această onoare. De ce au primit-o daci?”

Există peste 100 de statui de daci în muzeele lumii

DANIEL ROXIN: ”Istoricul Leonard Velcescu, specializat în istoria artei, care și-a luat doctoratul la Sorbona și a fost premiat de Academia Română pentru studiile sale, este cel căruia îi datorăm descoperirea a peste 100 de statuii de daci în muzeele lumii.

El le-a cercetat, el le-a identificat, le-a adunat informația într-o lucrare de top. Și el ne vorbește despre faptul că niciodată în istoria Imperului Roman nu a existat un program iconografic atât de complex dedicat unui popor învins. Ceea ce ne spune că, dacă getodaci ar fi fost niște oarecare, nu se chinuia nici Traiani, nici romanii, în general, să investească sume colosale pentru acea vreme ca să faci ce au făcut ei. Este evident că getodacii reprezentau ceva foarte important în Antichitate.

În plus, este cunoscut faptul că prada de război luată de Traian din Dacia după victoria finală asupra lui Decebal a fost cea mai mare prada de război din toată istoria Imperului Roman. Până în anul 106 sau 107, după terminarea războiului, Traian, în cei 8-9 ani de conducere în Imperul Roman, n-a construit nimic  până la războaiele finale cu Dacia, pentru că nu avea resurse. Imperul era într-o criză financiară groaznică.

Resursele și bogățile din Dacia nu doar că au reechilibrat finanțele Imperului, dar i-au permis lui Traian să organizeze cele mai lungi și mai costisitoare jocuri de gladiator din istorie, 120 de zile, să ridice Columna, statuile, forul lui Traian, să construiască drumuri, să amenajeze porturile, să facă poduri și așa mai departe.

Acest lucru, tot istoricul Leonardo Velcescu îl analizează și, într-o conferință la care am participat, a transmis publicului exact acest lucru. Până la războaiele cu Decebal nu a construit nimic, după aceea a explodat în tot felul de lucruri în Imperul Roman. Povestește că a fost chiar o inflație la nivelul aurului. Atât de mult aurul a intrat în Imperul Roman încât a scăzut prețul lui.”

ADRIAN ARTENE: ”Arată măreția acestui stat getodac. Măreția era creată, vorbim de Burebista, sprijinit de marele preot Deceneu. Burebista despre care se spune că era extrem de influent, că intervine în războiul civil dintre Cezar și Pompei. Iată, arată asemenea anvergură, poate nemaiîntâlnită în zona aceasta. Burebista cucerește triburile celtice. Se destramă statul getodac după moartea sa, dar a fost reînviat de Decebal. Dimensiunile fiind reduse”.

DANIEL ROXIN: ”Decebal, sigur, este mult din punct de vedere teritorial sub ceea ce a făcut Burebista. Adică regatul lui Burebista se întindea din zona Poloniei, a Austriei, până departe în Ucraina, jos, o mare parte din peninsula Balcanică. Era probabil de cel puțin trei ori cât România de astăzi, stăpânea gurile Dunării.

Recuperează de la romani o parte din teritoriile din zona Mării Negre și la sud de Dunăre. Așa cum am spus, s-a amestecat în războiul dintre Cezar și Pompei, de partea lui Pompei. Din păcate, nu a ajuns la timp pe câmpul de luptă și războiul s-a finalizat cu victoria lui Cezar.

Cezar și-a promis că se va răzbuna și va ataca Dacia. Problema este că, dacă…  E o opinie personală.  Ținând cont că, conform surselor istorice, Burebista putea să ridice 200.000 de războinici autentici, nu țărani care lucrau pe câmp, armată instruită, forța militară lui Burebista era comparabilă cu cea a Romei lui Cezar.

Dacă atunci, când regatul lui Burebista era la cea mai mare putere, ar fi fost o confruntare finală între Republica Romana, încă nu era Imperiu, și Dacia lui Burebista, nu se știe care ar fi fost deznodământul.”

Abonează-te la canalul „Altceva cu Adrian Artene” și fii alături de noi sâmbătă, 20 septembrie, de la ora 19:00. Conținutul „Altceva cu Adrian Artene” poate fi urmărit și pe conturile de Facebook, Instagram, TikTok, dar și pe grupul de WhatsApp.