Procesul de recalculare a pensiilor se menține și în anul 2026, însă pentru un segment semnificativ de pensionari, rezultatele rămân nesatisfăcătoare, iar procedurile sunt adesea confuze. În ciuda faptului că statul a implementat mecanisme de recalculare automată pentru perioadele lucrate după aprilie 2001, diferențele dintre perioadele anterioare și cele ulterioare acestei date generează întârzieri și complicații.
Pentru perioadele lucrate după 2001, informațiile privind vechimea în muncă și veniturile salariale sunt deja stocate electronic în bazele de date ale Casei Naționale de Pensii Publice. În aceste cazuri, recalcularea poate fi realizată automat, fără ca pensionarii să mai fie obligați să depună adeverințe suplimentare. Cu toate acestea, simpla menționare a perioadelor recente într-o cerere de recalculare nu asigură includerea acestora în calculul final, dacă există discrepanțe între datele declarate și cele înregistrate în evidențele oficiale.
Pentru anii lucrați anterior anului 2001, situația este diferită. Adeverințele care atestă vechimea, salariile și sporurile rămân obligatorii pentru ca aceste perioade să fie valorificate în procesul de recalculare. Problema majoră constă în faptul că aceste documente sunt dificil de obținut, implică timp și costuri suplimentare, iar efectul lor asupra pensiei finale poate fi foarte redus. În multe cazuri, pensionarii depun adeverințe care includ doar sporuri sau bonusuri nepermanente, fără salariul de bază, ceea ce împiedică valorificarea completă a perioadelor respective.

Impactul financiar al recalculării este variabil și adesea nesemnificativ. Creșterile obținute în urma recalculării pensiilor pot fi extrem de mici, de la câteva zeci de lei până la câteva sute, în funcție de istoricul salarial și de sporurile incluse în documente. În majoritatea situațiilor, costurile administrative și financiare pentru obținerea adeverințelor depășesc beneficiul concret obținut prin majorarea pensiei. Acest fapt contribuie la sentimentul de frustrare al pensionarilor, mai ales atunci când procesul implică așteptarea prelungită a deciziilor de recalculare.
Până la începutul anului 2026, aproximativ 50.000 de pensionari au primit decizii privind recalcularea pensiei. Plata efectivă a sumelor suplimentare intervine însă abia în a doua lună de la emiterea deciziei, ceea ce adaugă un decalaj suplimentar între momentul depunerii cererii și momentul în care banii ajung efectiv în conturile beneficiarilor.
Specialiștii în domeniul pensiilor subliniază că recalcularea poate aduce beneficii semnificative doar în cazurile în care documentele conțin atât salariul de bază, cât și sporurile, iar perioadele lucrate sunt corect raportate. În absența acestor elemente, sumele rezultate rămân simbolice și nu reflectă efortul depus de pensionari pentru obținerea documentelor.
Procesul de recalculare a pensiilor în 2026 evidențiază, astfel, provocările administrative și limitările sistemului. Deși automatizarea datelor pentru perioadele recente a simplificat în anumite cazuri procedura, diferențele de evidență între perioadele anterioare și cele ulterioare anului 2001, precum și costurile și dificultățile asociate obținerii documentelor, transformă recalcularea într-un proces consumator de timp și resurse, cu beneficii adesea modeste pentru pensionari.
Citește și: Calcul complet. Ce pensie primește o asistentă medicală care a contribuit 30 de ani