De la fast-food la gustări ultra-procesate, un regim bogat în grăsimi, consumate ani la rând, poate produce modificări la nivelul ficatului, cu potențial de a crește riscul de cancer. Potrivit New York Post, cercetători de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) susțin că nu este vorba neapărat despre cantitatea de alimente grase consumate la un moment dat, ci despre durata expunerii ficatului la acest tip de alimentație.
O alimentație bogată în grăsimi, menținută pe termen lung, ar putea declanșa schimbări biologice profunde în ficat, care cresc vulnerabilitatea acestuia la cancer, avertizează cercetătorii.
În timp, o dietă bogată în grăsimi poate împinge celulele hepatice să intre în „modul supraviețuire”, iar oamenii de știință cred că asta le face mai susceptibile la transformări asociate cancerului. Concluziile provin dintr-un studiu publicat în luna decembrie în revista Cell.
Cercetătorii au descoperit că, atunci când ficatul este nevoit să proceseze în mod repetat cantități mari de grăsimi, celulele sale principale nu se mai concentrează pe funcțiile normale — descompunerea nutrienților și filtrarea toxinelor. În schimb, ele revin la o stare mai primitivă, menită să le ajute să reziste stresului metabolic, o schimbare asociată cu apariția tumorilor și declanșarea cancerului.
„Dacă celulele sunt forțate să facă față unui factor de stres, cum ar fi o alimentație bogată în grăsimi, în mod repetat, ele vor adopta strategii care le ajută să supraviețuiască, dar cu prețul unei susceptibilități crescute la cancer”, a explicat Alex K. Shalek, unul dintre autorii principali ai studiului și director al Institutului MIT pentru Inginerie Medicală și Științe.
Studiul s-a concentrat pe șoareci hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi pe termen lung, dintre care unii au dezvoltat cancer hepatic. Analizând evoluția bolii, cercetătorii au observat cum funcțiile normale ale ficatului se opresc treptat, fiind înlocuite de mecanisme de supraviețuire. În probele de ficat uman analizate, au fost observate schimbări similare, deși fără a putea urmări evoluția către cancer pe termen lung.
„Este clar un compromis: se prioritizează supraviețuirea celulei individuale într-un mediu stresant, în detrimentul funcționării corecte a întregului țesut”, a explicat Constantine Tzouanas, coautor principal și doctorand la MIT. „Aceste celule activează deja genele de care vor avea nevoie pentru a deveni canceroase. Odată ce apare o mutație greșită, procesul se accelerează rapid.”
Descoperirile ajută la explicarea motivului pentru care boala ficatului gras precede adesea cancerul hepatic — și de ce efectele acestui tip de regim alimentar pot apărea abia după mulți ani. La șoareci, procesul se desfășoară într-un interval de aproximativ un an, însă la oameni ar putea dura decenii.
Cercetătorii subliniază că rezultatele se referă la tipare alimentare pe termen lung, nu la excese ocazionale. Studiul a fost realizat în principal pe animale, astfel că datele trebuie interpretate cu prudență când sunt aplicate oamenilor, a avertizat dr. Ghassan Abou-Alfa, oncolog specializat în cancere gastrointestinale.
Totuși, concluziile oferă indicii valoroase despre modul în care ficatul gras poate evolua spre cancer.
„Oricare dintre noi poate fi afectat, iar stilul de viață trebuie adaptat pentru a preveni transformarea celulelor hepatice sănătoase în celule canceroase”, a spus Abou-Alfa.
Specialiștii recomandă o alimentație echilibrată, menținerea unei greutăți sănătoase, activitate fizică regulată și limitarea consumului de carne roșie și procesată, în favoarea peștelui, cărnii de pasăre, leguminoaselor, fructelor, legumelor și cerealelor integrale.