Dr. Beatrice Mahler avertizează: fumatul nu provoacă doar cancer pulmonar, ci atacă întregul organism

„Cancerul poate să fie și al gâtului și al buzei și al limbii, al vezicii urinare. Bolile cardiovasculare sunt mult mai accentuate la fumători.” Declarația medicului pneumolog Dr. Beatrice Mahler surprinde una dintre cele mai dure realități medicale: fumatul nu lovește doar plămânii, ci întregul organism, în mod progresiv și adesea ireversibil.

Ce este fumatul și ce ajunge în corp

Fumatul presupune inhalarea unui amestec extrem de toxic. Fumul de țigară conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care cel puțin 70 sunt cancerigene. Printre cele mai periculoase se află nicotina, responsabilă de apariția dependenței, monoxidul de carbon, care reduce oxigenarea sângelui, gudronul, care se depune pe plămâni și mucoase, dar și substanțe extrem de toxice precum formaldehida, arsenicul, benzenul și cadmiul. Toate aceste elemente ajung rapid în sânge și afectează aproape fiecare organ din corp.

Cum se produce dependența de fumat

Dependența de fumat este dublă, fizică și psihologică, ceea ce explică de ce renunțarea este atât de dificilă.
Din punct de vedere fizic, nicotina ajunge la creier în 7–10 secunde de la inhalare și stimulează eliberarea de dopamină, hormonul plăcerii. Creierul se adaptează rapid și cere doze repetate, iar în lipsa nicotinei apar iritabilitatea, anxietatea, dificultățile de concentrare, insomnia și pofta intensă de a fuma.
Din punct de vedere psihologic, țigara se leagă de gesturi și emoții cotidiene precum cafeaua de dimineață, pauzele de la muncă, momentele de stres sau socializarea. În timp, creierul ajunge să creadă că fără țigară nu poate funcționa normal.

Cancere provocate de fumat

Fumatul irită constant mucoasa orală și a gâtului, crescând riscul de cancer de limbă și gât. Printre semnalele de alarmă se numără leziunile care nu se vindecă, dificultățile la înghițire, durerile persistente și răgușeala cronică. Riscul este de 5 până la 10 ori mai mare la fumători față de nefumători.
Cancerul pulmonar este cea mai cunoscută și cea mai gravă consecință a fumatului, peste 85% dintre cazuri fiind direct legate de consumul de tutun.
În cazul cancerului de vezică urinară, substanțele toxice din fum sunt filtrate de rinichi și eliminate prin urină, iritând ani la rând peretele vezicii. Fumătorii au un risc de două până la patru ori mai mare de a dezvolta această boală.

Bolile de inimă și vase de sânge

Fumatul îngustează arterele, crește tensiunea arterială, accelerează procesul de ateroscleroză și favorizează formarea cheagurilor de sânge. Consecințele pot fi severe, de la infarct miocardic și accident vascular cerebral până la insuficiență cardiacă și boală arterială periferică. Chiar și consumul a una sau două țigări pe zi crește semnificativ riscul cardiovascular.

Pe lângă cancere și boli de inimă, fumatul favorizează bronșita cronică și BPOC, scade imunitatea, accelerează îmbătrânirea pielii, crește riscul de infertilitate și disfuncție erectilă, contribuie la apariția diabetului și provoacă probleme dentare severe.

Cum scăpăm de dependența de fumat

Primul pas este înțelegerea faptului că fumatul nu ține de lipsa de voință, ci de o dependență biologică reală. Metodele eficiente includ terapiile de substituție cu nicotină, precum plasturii, guma sau spray-ul, medicamentele prescrise care reduc pofta, consilierea psihologică și participarea la grupuri de suport. Cele mai bune rezultate apar atunci când tratamentul medicamentos este combinat cu sprijinul psihologic.
După renunțare, beneficiile apar rapid: la 20 de minute scad pulsul și tensiunea, după 24 de ore începe să se reducă riscul de infarct, după câteva luni respirația se îmbunătățește, după un an riscul de boală cardiacă se înjumătățește, iar după zece ani riscul de cancer pulmonar scade semnificativ.
Fumatul nu afectează doar plămânii, ci întregul organism. Produce dependență rapidă, favorizează cancere agresive, boli cardiovasculare și reduce speranța de viață. Renunțarea este dificilă, dar posibilă, iar efectele benefice apar mult mai repede decât cred majoritatea fumătorilor.

CITEȘTE ȘI: Câte țigări pe zi înseamnă „prea mult”, de fapt. Avertismentul doctorului Mihail Pautov de la Antena 1

Adio, țigări cu filtru și electronice! Veste dură pentru fumătorii români