Singurul oraș mare din România în care prețurile locuințelor au rămas sub 2.000 de euro/mp. Unde sunt cele mai scumpe

Locuințele au prețuri mai mari în 2026. Dacă proprietățile din Cluj-Napoca continuă să fie cele mai scumpe, 3.300 euro/mp pentru cele noi, situația se schimbă în Sibiu, Oradea și Ploiești, unde se cere 2.000 de eur pe mp.

În Iași, vânzătorii par să înțeleagă mai bine situația actuală și nu au costuri piperate. Prețul mediu se menține sub 2.000 euro/mp util.

Prețurile locuințelor au rămas sub 2.000 de euro/mp la Iași

Cei care voiau o casă în București au constatat că acestea s-au scumpit cu 17%. Cele noi ating 2.500 de euro/mp, dar situația e alta la cele vechi, care se vând cu 2.159 euro/mp. În Timișoara există o oarecare stabilitate și tabloul arată altfel. Cel care vrea o casă trebuie să achite 2.131 euro/mp util, dacă vorbim de un apartament nou. La imobilele vechi, costurile se mențin sub pragul celor noi, la 1.820 de euro/mp.

În Constanța se întâmplă un lucru curios. Proprietarii pun la bătaie case vechi cu 1.916 de euro/mp, în timp ce pentru cele noi media este de aproape 2.0 de euro/mp.

„Creșterea prețurilor ar putea fi mai lentă în 2026. Cel mai probabil, piața se va așeza după primul trimestru. Românii au cheltuieli mai mari și au nevoie de timp pentru a se adapta la noua realitate, ceea ce va duce, pentru unii, la amânarea deciziei de cumpărare. Ulterior, numărul tranzacțiilor ar putea crește treptat”, estimează Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Impozitul pe clădiri saltă prețul materialelor de construcții

Doar impozitul pe clădiri comerciale va crește prețul materialelor de construcții cu aproape 1%, iar industria va fi nevoită să se adapteze

Impozitele nu acționează doar asupra profitului, ci și asupra structurii de cost a business-urilor, iar acest efect ajunge, în final, în prețurile plătite de consumatori. Un exemplu relevant este impozitul pe clădiri comerciale și logistice, un cost fix care apasă direct asupra modelelor de business bazate pe spații mari, stocuri și logistică extinsă – exact modelul dominant în retailul de materiale de construcții. Acesta poate ajunge să reprezinte între până la 1% din adaosul comercial, iar costul va fi transferat mai departe, în prețul final al materialelor de construcții.

Pentru client, fie că este vorba despre o persoană care își construiește o casă sau despre un dezvoltator, diferența nu se vede în calitatea materialului, ci în prețul plătit. Materialul este același, dar drumul până la șantier este mai lung și mai scump.

În acest context, impozitul pe clădiri nu face decât să accelereze o realitate deja existentă: lanțurile logistice lungi devin din ce în ce mai greu de susținut.

„Impozitul pe clădiri pune presiune pe un model de business construit pentru o altă epocă. Sunt mii de metri pătrați de depozite care nu adaugă valoare materialelor, dar adaugă costuri. În momentul în care aceste costuri cresc, ele nu pot fi absorbite, ci se transferă în preț. Asta explică de ce materialele se scumpesc chiar și atunci când producția nu se schimbă”, completează Cosmin Raileanu, fondator Depozit Virtual.

„Industria materialelor de construcții va fi nevoită să se adapteze. Nu vorbim despre dispariția magazinelor fizice, ci despre nevoia de a regândi lanțul prin care materialele ajung de la fabrică la șantier, într-o piață care a rămas mult prea tradițională”, mai spune el.

Citește și: O casă cu 3 dormitoare costă doar 33.700 $, dar cumpărătorii fug când văd ce e în spatele ușii

Citește și: Localitatea din România în care poți cumpăra o casă tradițională cu doar 10.000 de euro. Terenul are 1.500 de metri pătrați