Beatrice Mahler avertizează asupra gripei de tip A: cine sunt cei vulnerabili și ce riscuri există

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

„În cazul gripei, riscul de complicaţii este mult mai mare decât în cazul altor infecţii virale, pentru că imunitatea scăzută la aceste persoane favorizează suprainfecţia bacteriană şi duce la o pneumonie cu germeni diferiţi”, avertizează reputatul medic pneumolog Beatrice Mahler. Declarația subliniază pericolul real al gripei de tip A, o boală adesea confundată cu o simplă răceală, dar care poate avea consecințe serioase, mai ales în rândul persoanelor vulnerabile.

Ce este gripa de tip A și de ce este considerată cea mai periculoasă

Gripa de tip A este cea mai frecventă și, totodată, cea mai agresivă formă de gripă sezonieră. Ea se află la originea epidemiilor care apar aproape în fiecare iarnă și, în anumite contexte, a pandemiilor care pot afecta milioane de oameni la nivel global. Pericolul major al acestui tip de gripă este legat de capacitatea virusului de a suferi mutații frecvente, ceea ce face ca imunitatea dobândită anterior sau chiar vaccinarea să nu ofere întotdeauna protecție completă.

Virusul Influenza A afectează atât oamenii, cât și animalele, în special păsările și porcii. Această caracteristică favorizează schimburile genetice și apariția unor tulpini noi, uneori mai agresive. Cele mai cunoscute subtipuri, H1N1 și H3N2, sunt definite de structura a două proteine de pe suprafața virusului, hemaglutinina și neuraminidaza, esențiale pentru infectarea celulelor și răspândirea bolii.

Cum se transmite virusul gripal de tip A

Transmiterea gripei de tip A este extrem de facilă, mai ales în sezonul rece, când oamenii petrec mai mult timp în spații închise. Virusul se răspândește prin picăturile respiratorii eliminate atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau chiar vorbește. De asemenea, contactul direct cu o persoană bolnavă sau atingerea suprafețelor contaminate, urmată de ducerea mâinii la nas, gură sau ochi, reprezintă căi frecvente de infectare.

Perioada de incubație este scurtă, de obicei între una și patru zile, iar un aspect deosebit de periculos este faptul că persoana infectată poate transmite virusul chiar înainte de apariția simptomelor evidente.

Debutul gripei de tip A este, de regulă, brusc și violent. Persoana afectată poate trece în câteva ore de la o stare aparent normală la febră mare, care ajunge frecvent la 38–40 de grade Celsius, însoțită de frisoane intense. Apar dureri musculare și articulare puternice, dureri de cap persistente și o stare accentuată de oboseală, care face dificilă desfășurarea activităților zilnice.

Tusea este de obicei seacă și iritativă, iar durerea în gât și congestia nazală completează tabloul clinic. La copii, gripa de tip A poate avea și manifestări digestive, precum greață, vărsături sau diaree, ceea ce poate duce rapid la deshidratare.

Evoluția bolii și durata recuperării

Faza acută a gripei durează, în general, între trei și cinci zile, perioadă în care simptomele sunt cele mai intense. Chiar și după scăderea febrei, tusea, slăbiciunea și senzația de epuizare pot persista una sau două săptămâni. La vârstnici, la persoanele cu boli cronice sau cu imunitate scăzută, recuperarea completă poate fi mult mai lentă.

Așa cum avertizează medicii pneumologi, inclusiv Beatrice Mahler, gripa de tip A favorizează apariția suprainfecțiilor bacteriene. Imunitatea slăbită în timpul bolii creează condiții ideale pentru dezvoltarea bacteriilor, ceea ce poate duce la pneumonii severe, uneori cu germeni multipli. Pe lângă pneumonie, pot apărea bronșite grave, agravarea bolilor cardiace sau pulmonare preexistente, insuficiență respiratorie și deshidratare severă.

Tratament și importanța intervenției corecte

Nu există un tratament care să vindece instant gripa de tip A. Abordarea este una simptomatică și presupune repaus, hidratare corespunzătoare și medicamente pentru scăderea febrei și ameliorarea durerilor. În anumite cazuri, medicul poate recomanda tratament antiviral, mai ales dacă este administrat în primele 48 de ore de la debutul simptomelor.

Este esențial de subliniat că antibioticele nu tratează gripa, deoarece aceasta este o infecție virală. Ele sunt indicate doar dacă apare o infecție bacteriană asociată.

Cea mai eficientă metodă de prevenție rămâne vaccinarea antigripală anuală, care include și tulpini de tip A. Pe lângă vaccin, măsurile de igienă, evitarea aglomerațiilor, aerisirea spațiilor și izolarea la apariția simptomelor joacă un rol crucial în limitarea răspândirii virusului.

Gripa de tip A nu este o boală banală, ci o afecțiune serioasă, cu potențial mare de complicații. Recunoașterea rapidă a simptomelor, prezentarea la medic atunci când starea se agravează și respectarea măsurilor de prevenție pot face diferența dintre o evoluție ușoară și una care pune viața în pericol.

CITEȘTE ȘI: Beatrice Mahler ne atenționează asupra tuberculozei, boala care nu alege în funcție de statut social

Tinitusul, „piuitul” care nu trebuie ignorat. Avertismentul profesorului Vlad Ciurea despre folosirea excesivă a telefonului